Finanțarea redusă a cercetării românești, o preocupare a ministrului Educației
Ministrul Educației evidențiază subfinanțarea sectorului cercetării din România, cu un buget anual de aproximativ 2 miliarde de lei, considerabil mai mic decât suma alocată burselor elevilor din învățământul preuniversitar, care ajunge la 4,7 miliarde de lei. „Fondurile s-au consumat în competiții și cheltuieli pentru institutele naționale de cercetare-dezvoltare, dar sunt departe de a fi suficiente”, a declarat ministrul pentru o sursă media.
În plus, România contribuie financiar la proiecte de cercetare comune cu Republica Moldova, în domenii precum sănătate, schimbări climatice, bioeconomie și cultură. Valoarea acestor proiecte ajunge la 10 milioane de euro, majoritatea finanțate de statul român. „Colaborarea cu Republica Moldova este crucială. Prin eforturi comune, generăm cunoștințe, iar soluțiile descoperite vor fi aplicabile în ambele țări”, a argumentat ministrul.
Ministrul a subliniat imposibilitatea redirecționării fondurilor pentru cercetare către alte nevoi urgente ale educației, dat fiind caracterul strict alocat al acestor resurse. „Un ministru nu poate prelua fonduri de la Cercetare și să le aloce Educației, și nici invers. În plus, cercetarea este subfinanțată de ani de zile”, a specificat el.
„Pentru mine, în calitate de ministru, colaborarea cu Republica Moldova este esențială. Fiecare țară contribuie cu resursele sale. Eu pot aduce o contribuție prin generarea de cunoștințe în comun, prin echipe mixte. Am ales domenii relevante atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova. Soluțiile identificate pot fi implementate în ambele țări”, a declarat ministrul.
Deficit bugetar și măsuri în context de criză
Ministerul Educației se confruntă cu un deficit de 2 miliarde de lei, suma necesară pentru plata salariilor și bonusurilor la finalul anului, a spus ministrul Daniel David într-un interviu acordat unui cotidian. Oficialul a subliniat că această finanțare nu este posibilă în condițiile crizei economice și că măsurile actuale sunt de natură conjuncturală, nu de reformă. „Reforma sistemului va urma după depășirea perioadei de criză sau a stabilizării situației financiare”, a menționat el.
Ministrul a observat că, deși educația este adesea considerată prioritară, realitatea este diferită. Sistemul educațional a demonstrat deseori incapacitatea de a gestiona corect resursele, chiar și în perioade în care acestea erau mai abundente. El a menționat ca exemplu situația burselor de merit din 2023-2024, când s-au acordat burse elevilor cu note variabile, din cauza lipsei unor criterii clare și a planificării ineficiente.
Bugetul educației: 3,3% din PIB în 2024
Bugetul Ministerului Educației pentru 2024 a fost stabilit la 3,3% din PIB, potrivit datelor din decembrie 2023. Pentru anul 2025, alocările au crescut cu 9,58% față de 2024, ajungând la circa 60,2 miliarde de lei, inclusiv 58 miliarde pentru învățământ și peste 2,1 miliarde pentru cercetare-dezvoltare-inovare.
Chiar și cu aceste majorări, ministrul insistă că soluționarea problemelor sistemului necesită o strategie coerentă, ce poate fi implementată după stabilizarea situației bugetare actuale.
Articol preluat de la
Lasă un răspuns