Oficialii Organizației Patronale „Industria de Apărare” (OPIA) au avut o întâlnire cu reprezentanții principalelor instituții financiar-bancare din România pentru a discuta soluțiile de finanțare pentru companiile din sector. Evenimentul a avut loc înainte de termenul de semnare a fondurilor alocate României în cadrul mecanismului european SAFE, dar reprezentanții industriei nu au fost consultați în prealabil pentru participarea în acest program.
Participarea industriei de apărare la programul SAFE
Reprezentanții OPIA au aflat din informări informale de la membrii lor că nu au fost invitați oficial în discuțiile privind accesarea fondurilor. Nicoleta Paliniuc, președintele Comisiei de Apărare din Senat, a menționat că data limită pentru semnarea contractelor în cadrul programului SAFE este 1 mai. România urmează să primească 16,68 miliarde de euro prin acest mecanism.
În contextul legislației europene, există riscul ca o parte semnificativă a acestor fonduri să nu ajungă efectiv în România, deoarece Directiva 81 a Uniunii Europene interzice cooperarea între statele membre în domeniul industriei de apărare. Astfel, firmele românești pot fi nevoite să caute colaboratori în SUA, Coreea sau alte țări din afara UE pentru realizarea pieselor și softurilor destinate armamentului.
Reacția industriei de apărare și rolul guvernului
Răzvan-Marian Pîrcălăbescu, președintele OPIA și șeful ROMARM, a afirmat că organizația și membrii săi nu au fost consultați formal în procesul de accesare a fondurilor europene, menționând doar discuții informale cu parteneri străini. El a precizat că responsabilitatea pentru inițierea discuțiilor cu companiile din industria de apărare aparține guvernului român și autorităților competente pentru programul SAFE.
Paliniuc a declarat că a avut discuții cu Banca Națională a României după Paște, intenționând să găsească soluții pentru relansarea industriei de apărare. Ea a menționat că procesul de implementare al programului SAFE este blocat la nivelul cancelariei prim-ministrului, iar pentru o participare eficientă, trebuie găsite metode de finanțare și de integrare a firmelor românești în mecanism.
Probleme actuale și direcții de etapă
Companiile de apărare din România reclamă lipsa instrumentelor de finanțare, inclusiv a conturilor blocate de băncile străine și a lipsei instrumentelor de schimb valutar, atribuibile specificului activității lor. Reprezentanții băncilor precum CEC Bank, Banca Transilvania, BCR și BRD au exprimat interes pentru colaborări, dar au subliniat riscurile și reglementările specifice industriei.
Bogdan Neacșu, președintele CEC Bank, a declarat că banca a colaborat anterior cu Romarm, utilizând garanții de stat și contracte ferme pentru asigurarea finanțării. El a subliniat importanța clarificării locațiilor de export ale produselor românești și a rolului MApN în stabilirea certitudinii vânzării, apreciind un program național ca fiind necesar.
Paliniuc a adăugat că a avut discuții cu Mugur Isărescu și intenționează să discute după Paște cu BNR și băncile pentru a iniția relansarea industriei de apărare. Ea a precizat că toate acțiunile legate de programul SAFE sunt însă blocate la nivelul prim-ministrului și că este nevoie de soluții pentru finanțare și pentru includerea firmelor românești în acest program.
Alocarea europeană și companiile participante
România va beneficia de o alocație de 16,68 miliarde de euro prin programul SAFE, potrivit anunțurilor Comisiei Europene. Este a doua cea mai mare alocare dintre statele participante. Programul are trei componente: apărare, bugetară și infrastructură, fiind un mecanism temporar de împrumuturi cu dobândă redusă, cu un buget total de 150 miliarde euro, pentru 19 state membre.
Printre cele mai importante companii din industria de apărare din România care fac parte din OPIA se află: Compania Națională ROMARM, Uzina Mecanică Cugir, Bluespace Technology, Thales Systems, Uzina Mecanică MIJA și Electromecanica Ploiești. Acestea reprezintă nucleul industriei locale de apărare active în domeniu.
Lasă un răspuns