România păstrează scorul de credit BBB cu perspectivă negativă, anunțat de agenția Fitch Ratings, în condițiile în care economia se află în recesiune tehnică, cu scădere a PIB-ului în al patrulea trimestru din 2024 și un prim trimestru din 2026 cu rezultate mai slabe.
Rezultate și factori care susțin ratingul BBB
Fitch Ratings justifică păstrarea ratingului prin apartenența României la Uniunea Europeană și intrările de capital externe, care au sprijinit convergența veniturilor și accesul la finanțare. PIB-ul pe cap de locuitor și calitatea guvernanței sunt peste media statelor din categoria „BBB”.
Agenția evidențiază punctele forte ale țării, precum apartenența la UE, dar constată și deficite bugetare și de cont curent mari și persistente, o creștere a datoriei publice și poziționarea politică polarizată. Datoria externă netă ridicată reprezintă și ea un element de risc.
Perspectiva negativă și riscuri
Perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice, cauzată de deficitele fiscale de aproximativ 8% din PIB în 2025 și creșterea rapidă a raportului datorie publică/PIB. Estimările indică o dublare a raportului până la 63% în 2027.
Pentru 2026, se prognozează o consolidare fiscală semnificativă, ca urmare a măsurilor implementate de noul guvern, inclusiv creșterea TVA-ului din august 2025. Aceste măsuri au dus deficitul bugetar la aproape 8% din PIB în 2025, dar estimările preliminare indică o reducere cu aproape 2 puncte procentuale în 2026.
Riscurile de pe termen mediu includ schimbarea planificată a prim-ministrului în aprilie 2027 și ciclul electoral din 2028, ceea ce poate afecta implementarea măsurilor fiscale suplimentare.
Economia și indicatorii macroeconomici
Datele oficiale arată că economia a scăzut cu 1,9% în termeni reali în al patrulea trimestru din 2024 față de trimestrul anterior. În trimestrul al treilea din 2025, PIB-ul a înregistrat o scădere de 0,2%, iar comparativ cu același trimestru din 2024, a crescut cu 1,5%.
România se află în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de contracție a PIB-ului în termeni reali.
Măsuri fiscale și impactul asupra deficitului
Implementarea rapidă a măsurilor de consolidare fiscală de către guvernul condus de Ludovic Bolojan a avut efecte vizibile, reducând deficitul la circa 8% din PIB în 2025. Creșterea TVA-ului din august 2025 a contribuit la această reducere.
Se estimează că măsurile adoptate, precum înghețarea cheltuielilor pentru 2026, pot reduce deficitul ESA cu aproape 2 puncte procentuale din PIB în 2026. Însă, incertitudinea privind amploarea consolidării fiscale pentru anii următori rămâne ridicată.
Datoria publică și perspective
Datoria publică brută a crescut la aproape 59% din PIB la sfârșitul anului 2025, peste mediana de 56% pentru categoria BBB. Previziunile indică o creștere a raportului de până la 63% în 2027, dacă nu vor fi luate măsuri suplimentare.
Majorarea datoriei este atribuită creșterii rapide din ultimii doi ani, influențată de deficite mari ale balanței de plăți și de accesul la fonduri UE. Se așteaptă ca, datorită fluxurilor de capital, poziția de finanțare externă să se îmbunătățească în 2026, cu scădere a costurilor de împrumut.
Incertitudini și riscuri externe
Deficitul de cont curent a fost aproape de 8% din PIB în 2025 și este prevăzut să scadă sub 7% în 2026, prin reducerea cererii de importuri. Datoria externă netă va ajunge la peste 21% din PIB în 2024 și va continua să crească până la peste 23% în 2027.
Riscurile percepției pieței globale, influențate de evoluțiile economice internaționale, rămân semnificative. Costurile de împrumut, în prezent în scădere, ar putea crește dacă percepția asupra riscurilor României se înrăuta.
Starea guvernanței și finanțarea externă
România are un scor de relevanță ESG de „5[+]” pentru guvernanță, indicând un nivel moderat de stabilitate politică și capacitate instituțională. În ultimii ani, tranzițiile politice au fost pașnice, dar tensiunile interne pot pune în pericol adoptarea de măsuri fiscale dincolo de cele deja anunțate.
Fondurile europene reprezintă un avantaj major pentru finanțarea deficitului, Granturile din Planul de redresare și reziliență, precum și împrumuturile accesează în condiții favorabile, menținând accesul României la resurse externe pentru acoperirea deficitului gemen.
Evaluările indică că, deși economia românească va continua să fie afectată de consolidarea fiscală și de provocările externe, riscurile pe piața financiară pot fi ameliorate prin fluxurile de capital UE și măsuri de gestionare a datoriei.
Lasă un răspuns