Florin Cîțu, fost premier al României, a contrazis afirmațiile lui Ilie Bolojan privind măsurile fiscale și impactul asupra economiei. Cîțu susține că reducerea deficitului bugetar din 2021, de la 9,6% la 6,7%, și creșterea economică de 6%, demostrează că măsurile pot fi aplicate fără a afecta creșterea economică.
Reacția lui Florin Cîțu la declarațiile lui Ilie Bolojan
Cîțu a afirmat că, dacă se accepta opinia lui Bolojan, criza economică majoră ar trebui să apară în acest an, având în vedere planul de reducere a deficitului cu încă 16 miliarde de lei. El a menționat că deficitul poate fi redus și economia poate crește dacă corecția este făcută corect, prin măsuri liberală.
De cealaltă opinie: reducerea deficitelor și investițiile
Ilie Bolojan a afirmat că nu există țară în care măsurile de corecție bugetară să nu aibă un efect decontracție economică. El a subliniat că România trebuie să reducă cheltuielile, chiar dacă are proiecte de investiții mari, precum absorbția fondurilor europene din programul PNRR.
Contextul economic și fiscal din România în 2021
Cîțu a amintit că în 2021, deficitul bugetar s-a redus de la 9,6% la 6,7%, iar economia a crescut cu 6%. El a spus că aceste rezultate s-au obținut fără creșteri de taxe, fiind vorba despre măsuri liberale.
Comentarii privind politică fiscală și prognoze
Premierul actual a declarat că nu există exemple de țări care, după măsuri de corecție bugetară, să nu fi avut o contracție economică. În opinia sa, dacă aceste măsuri ar avea efecte negative, criza ar trebui să se manifeste în acest an, în condițiile în care deficitul trebuie să scadă cu încă 16 miliarde de lei, iar creșterea taxelor în 2025 a avut un impact negativ asupra consumului.
Perspectiva lui Bolojan despre impactul măsurilor de ajustare bugetară
Ilie Bolojan a spus că nu știe dacă va apărea o recesiune, dar a menționat că în toate țările în care s-au luat măsuri de reducere a deficitelor, s-a constat o contracție economică temporară. El a explicat că România trebuie să reducă cheltuielile și să investească în același timp pentru absorbția fondurilor europene, precum cele din PNRR, cu peste 10 miliarde de euro, până la sfârșitul lunii august.
Cîțu a precizat că reducerile de deficit pot fi realizate fără a sacrifica creșterea economică, dar numai dacă măsurile aplicate sunt în linie cu politicile liberale.
Lasă un răspuns