Mediafax
Proiectul bugetar francez pentru 2026, prezentat de guvern, care presupune un efort financiar de aproape 44 de miliarde de euro pentru refacerea finanțelor publice, a întâmpinat reticențe semnificative din partea opoziției, dar și de la unii aliați ai președintelui Macron.
Un plan de urgență, nu o soluție de fond
Édouard Philippe, care și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale din 2027, consideră măsurile de austeritate propuse doar un „plan de urgență”, care nu abordează problemele principale. „Aproape nimic din ceea ce propune premierul nu rezolvă esența situației, ci doar limitează consecințele. Cred că este conștient de acest lucru”, a declarat acesta.
Fost prim-ministru și actual primar al orașului Le Havre, un important port din nord-vestul Franței, politicianul de centru-dreapta a condus țara timp de trei ani, sub mandatul lui Emmanuel Macron. Deși aliat cu liderul francez, Philippe îşi menține o poziție independentă și uneori critică față de anumite politici guvernamentale, mai ales în materie economică și bugetară.
O propunere de redresare bazată pe un triptic
Politicianul francez susține că lipsa unei reforme sistemice a politicilor publice, considerate „incapabile să funcționeze”, face ca planul bugetar să fie doar o soluție temporară. Potrivit lui Philippe, singura valoare a planului constă în oferirea unui răspuns amplu pentru a plasa Franța într-o poziție mai avantajoasă după adoptare.
În locul unor ajustări punctuale, viitorul candidat prezidențial solicită o revenire la principiile sale politice: mai multă muncă, mai puține cheltuieli și impozite mai mici. Această formulă nu este nouă, fiind utilizată în perioada în care a fost prim-ministru. „Pentru a salva sistemul, trebuie să muncim mai mult, să cheltuim mai puțin și să taxăm mai puțin. Poate că nu am fi ajuns aici dacă această strategie ar fi fost urmată”, a comentat acesta.
Zilele libere de muncă, un aspect critic
Întrebat despre o propunere recentă de eliminare a unor zile libere pentru creșterea productivității, Philippe s-a arătat rezervat, sugerând că o soluție mai eficientă ar fi prelungirea programului de lucru, cu o creştere de 14 ore pe an. În viziunea sa, aceasta ar reprezenta un efort real, fără a compromite zilele de concediu.
Fostul prim-ministru consideră că guvernul a anticipat probabil respingerea proiectului de buget de către Parlament, dar l-a prezentat oricum. „Cred că acest plan a fost elaborat cu conștientizarea potențialei respingeri”, a afirmat acesta.
Articolul Fostul premier francez critică măsurile de reducere a deficitului: Nu sunt o reformă structurală.
Lasă un răspuns