Silviu Predoiu oferă în cea mai recentă postare o interpretare a modului în care un fost conducător al unui serviciu de informații percepe „operațiunea militară specială” realizată de SUA pe teritoriul Venezuelei. „Diferența constă în apartenență, nu în mecanism”, afirmă fostul director al Serviciului de Informații Externe.
„Combaterea traficului de droguri nu asigură, în mod autonom, o bază juridică solidă pentru arestarea și extragerea unui lider de stat în funcție”, subliniază Predoiu în analiza sa.
„Venezuela experimentează, fără echivoc, o criză severă, cauzată de instabilitate internă persistentă, colaps economic și presiuni externe constante, în principal din cauza administrației Maduro.”
Intervenția militară pentru înlăturarea unui dictator ridică însă întrebări importante, mai ales în contextul noii strategii de securitate a SUA, recent anunțate de administrație.”
„Dacă justificarea invocată este lupta împotriva traficului de droguri, problemele privind legalitatea și proporționalitatea persistă. Combaterea traficului de droguri nu oferă, în mod intrinsic, o bază legală temeinică pentru capturarea și extragerea unui lider de stat în exercițiu.”
Silviu Predoiu evidențiază și un alt aspect important al acțiunii americane din Venezuela, anume inconsistența politică a președintelui Donald Trump.
„Inconsistența politică este deosebit de evidentă. Cu doar câteva zile înainte, Donald Trump condamna public, într-un ton apocaliptic, o posibilă tentativă a ucrainenilor de a ataca una dintre reședințele lui Vladimir Putin, calificând o asemenea acțiune ca fiind o escaladare inacceptabilă.”
„Astăzi, același Trump anunță, fără rezerve și cu mândrie, că forțele speciale ale SUA au asaltat reședința președintelui venezuelan și l-au arestat, împreună cu soția sa, pentru a fi extrădați.”
„Ce era considerat inadmisibil ieri devine, în practică, legitim dacă făptuitorul este de partea «convenabilă».”
Impactul unei asemenea acțiuni nu poate fi încă pe deplin evaluat, dar poate genera un precedent politic semnificativ.
„Problema esențială, chiar dacă pare cinică, nu se limitează doar la Venezuela. Este vorba despre precedentul stabilit. Ce se întâmplă atunci când marile puteri decid că regulile internaționale pot fi suspendate ori de câte ori interesele strategice sunt suficiente?”
„Ce mai rămâne din dreptul internațional dacă acesta devine selectiv, aplicabil adversarilor, dar negociabil pentru propriile interese?”
ASIGURAREA AUTORULUI:
Fostul director al serviciilor de informații face o analiză a anului 2025, previzionând: „O țară condusă de lideri incompetenți și impostori, incapabili să elaboreze o viziune clară.”
De asemenea, critică planurile recente ale Guvernului Bolojan de a reduce cu 10% salariile militarilor, polițiștilor și medicilor: „Este timpul ca această injustiție să înceteze.”
Lasă un răspuns