Analiză economică
Surse oficiale au declarat că discuțiile cu Fondul Monetar Internațional (FMI) se vor concentra pe evaluarea economiei României și a deficitului bugetar, inclusiv datoriei publice și a executării bugetului de stat.
Guvernul va prezenta, de asemenea, o prognoză a creșterii economice pentru finalul anului.
Însă, cum vor percepe reprezentanții FMI indicatorii economici pe care guvernul actual îi va prezenta? Economia României înregistrează o încetinire, de la o creștere de 4% în 2022, la 2% în 2023 și sub 1% în 2024. Prognozele pentru 2025 variază, dar majoritatea indică un nivel sub 1%.
Deficitul bugetar al guvernului va depăși, conform declarațiilor premierului, 8% din PIB la final de an. În comparație, guvernul anterior a prognozat un deficit de 7% din PIB.
În același timp, datoria publică a României a înregistrat cea mai mare creștere din rândul țărilor Uniunii Europene. La sfârșitul anului 2019, înainte de pandemie, datoria reprezenta 35% din PIB. În prezent, potrivit datelor oficiale, se apropie de 60% din Produsul Intern Brut (PIB).
Premierul a afirmat recent în presa internațională că România se apropie de faliment. În astfel de situații, FMI intervine cu împrumuturi de urgență, dar acestea vin cu cerințe precum reduceri de cheltuieli guvernamentale sau majorări de impozite.
Acord de împrumut: discuții, dar nu iminent
Surse din coaliția de guvernare susțin că nu este în discuție un nou acord de împrumut cu FMI, similar celui din 2009-2010, deoarece România se poate finanța fără probleme. Alte surse apropiate discuțiilor spun că subiectul ar fi abordat, dar nu se anticipează finalizarea unui acord de împrumut cu instituția.
Vizita FMI are loc într-o perioadă dificilă pentru economia națională. Execuția bugetului pe primele șapte luni din 2025 arată un deficit de peste 76 miliarde de lei, în creștere față de aceeași perioadă a anului precedent. Veniturile au crescut cu 12%, însă cheltuielile au crescut și ele, menținând presiunea asupra bugetului.
Ministrul Finanțelor a avertizat la jumătatea lunii iulie că datoria publică este prognozată să atingă 60% din PIB până la sfârșitul anului, după o creștere accelerată în ultimii cinci ani. Datoria publică a crescut de la 570 de miliarde la peste 1.100 de miliarde de lei, a afirmat acesta.
Temperarea deficitului, o prioritate a guvernului
Guvernul a introdus deja două pachete fiscale pentru a contracara deficitul. Primul implică majorarea TVA, iar cel de-al doilea prevede măsuri suplimentare în domeniul impozitării. Totuși, premierul recunoaște că nu se așteaptă ca România să încheie anul cu un deficit sub 8% din PIB.
„Nu cred că putem încheia anul acesta cu un deficit sub 8%. Ministerul Finanțelor va comunica estimările odată cu rectificarea bugetară din această lună”, a declarat premierul.
În august, declarații ale premierului în publicația internațională Bloomberg au creat neliniște pe piețele financiare, subliniind riscul ridicat de incapacitate de plată, legat de deficitele bugetare din ultimii ani. Este necesară o traiectorie stabilă, altfel riscul este foarte grav.
Declarațiile premierului generează reacții
Declarațiile premierului au provocat îngrijorare atât la nivel de investitori, cât și în cadrul coaliției de guvernare. Un oficial a criticat declarațiile, apreciind că acestea au fost nepotrivite și au afectat imaginea României. S-a sugerat lipsa de cunoștințe economice din partea premierului.
Deși premierul a emis asemenea afirmații, trei surse din zona finanțelor publice au asigurat că România nu se află într-o situație care să necesite un nou acord FMI, având capacitatea de a se finanța. Nu este o problemă de incapacitate de plată.
Fonduri europene, rezerve valutare și accesul la piețele financiare internaționale sunt considerate argumente importante care stau la baza acestui raționament. Un acord cu FMI se impune doar atunci când nu există alte surse de finanțare.
Recomandări FMI
În ultimul raport, FMI a recomandat României o reformă fiscală profundă, concentrându-se pe o redistribuire a taxelor, de la impozitul pe muncă la taxele pe consum și capital. Aplicarea deplină a acestor măsuri ar putea genera venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025.
Printre propuneri se includ modificări ale impozitului pe venit, reducerea sau eliminarea contribuției la sănătate pentru anumite categorii de venituri, precum și ajustări ale taxelor pe capital și proprietate. S-au mai propus și creșteri graduale ale TVA către media europeană, dar și majorări ale accizelor pe tutun, alcool, vin și combustibili.
FMI este un organism financiar internațional care sprijină statele membre în dificultate prin consultanță și finanțare. Acesta a fost implicat în mai multe acorduri cu România, cele mai recente în timpul crizei economice din 2009.
În schimbul sprijinului financiar, România a fost obligată adesea să reducă deficitul bugetar, să restructureze cheltuielile și să implementeze reforme economice semnificative.
Lasă un răspuns