Potrivit Guvernului, România colecta doar 0,55 % din PIB din impozitele pe proprietate, în comparație cu media Uniunii Europene de 1,85 %. De asemenea, existau diferențe semnificative între localități, iar aproximativ o treime din impozite nu era colectată.
Executivul afirmă că măsurile adoptate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și în discuțiile cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar, fuseseră amânate în mod repetat. Lipsa deciziilor putea duce la blocarea unor tranșe importante de fonduri europene, incluzând cererile de plată patru și cinci din PNRR, evaluate la câteva sute de milioane de euro.
În comunicatul Guvernului se menționează că aprobarea actelor normative la sfârșitul anului a restrâns calendarul de implementare. Totodată, autoritățile locale au avut foarte puțin timp pentru actualizarea sistemelor și stabilirea noilor cote. Aceasta explică apariția unor probleme în primele zile ale anului, precum erori în deciziile de impunere, discrepanțe între localități și defecțiuni pe platforma ghișeul-punct.ro. Oficialii susțin că sistemele au fost recent actualizate treptat, iar disfuncționalitățile vor fi corectate.
1. Eliminarea coeficienților de reducere (impact direct asupra bazei)
Valoarea impozabilă nu va mai fi diminuată cu:
- până la 50% pentru clădiri foarte vechi (peste 100 de ani);
- 30% pentru clădiri cu vârsta între 50–100 ani;
- 10% pentru clădiri cu vârsta între 30–50 ani;
- și reducerea suplimentară de 0,10 a coeficientului pentru blocuri mari (cu înălțime peste 3 etaje și peste 8 apartamente).
Astfel, o clădire care anterior beneficia de reduceri semnificative va fi impozitată la o bază mai apropiată de valoarea de referință, explicând o creștere de aproximativ 70% față de nivelul mediu.
2. Efectul cumulativ al actualizării bazei de calcul
Legea nr. 239/2025 a introdus:
- valorile de referință actualizate asupra bazei impozabile;
- o bază recalibrată conform realităților economice.
3. Creșterea cotei de impozitare de către UAT (efect multiplicator)
• autoritățile administrației publice locale pot stabili cote între 0,08% și 0,2% pentru clădirile rezidențiale.
„Toți banii rămân în bugetele locale”
Referitor la impactul asupra bugetului, Guvernul prevede încasări suplimentare de 3,7 miliarde de lei în 2026, în creștere cu peste 30 % față de anul precedent. Toate aceste sume rămân în bugetele locale, iar bugetul de stat nu va mai suplimenta transferurile din cauza deficitului.
Pentru clădiri și terenuri, baza de calcul a fost actualizată și majorată cu circa 70 %. S-au eliminat reducerile aplicate anterior pentru construcțiile vechi, iar administrațiile locale pot alege cote între 0,08% și 0,2%, conform propriilor decizii. În anumite situații, impactul cumulativ poate depăși media menționată, mai ales acolo unde cotele locale erau minimale.
Contextul aprobarei măsurilor
Măsurile au fost stabilite de Guvern pentru a îndeplini condiționalitățile macroeconomice și a valida jaloanele, însă intrarea lor în vigoare a fost întârziată din cauza deciziilor Curții Constituționale din decembrie, a contestărilor opoziției și a protocoalelor legale ulterioare. Aceasta a generat întârzierea depunerii cererii de plată nr. 4 și a încasării fondurilor europene.
Adoptarea normelor la 15 decembrie 2025, cu un termen foarte scurt pentru aplicare, a necesitat modificări suplimentare pentru ca autoritățile locale să poată adopta hotărârile necesare pentru stabilirea cotelor și a altor elemente, prin reducerea etapelor de transparență decizională. Acest calendar comprimat a redus timpul de pregătire și a cauzat probleme de implementare, precum erori pe platforma ghișeul.ro, calcule greșite ale impozitelor și diferențe între UAT-uri.
În prezent, autoritățile statului lucrează pentru remedierea acestor disfuncționalități, conform documentelor.
Autovehiculele mai vechi vor avea taxe mai mari
În cazul autoturismelor, sistemul păstrează legătura cu cilindrarea, însă valorile sunt diferențiate în funcție de normele de poluare. Vehiculele mai vechi plătesc taxe mai mari, în timp ce cele cu emisii reduse beneficiază de creșteri modeste. Pentru autovehiculele hibride, reducerile se aplică doar dacă emisiile sunt sub 50 g CO₂ pe kilometru, conform cerințelor europene.
Prin această metodă, vehiculele mai vechi conforme cu norme Euro suportă valori mai ridicate, în timp ce modelele Euro recente beneficiază de taxe reduse sau de creșteri minime. Diferențierea se bazează pe criterii obiective, aliniate european și verificabile ușor, fiind compatibilă cu obiectivele PNRR.
Sistemul fiscal transmite un mesaj coerent, promovând internalizarea costurilor de mediu și orientarea consumului spre autovehicule mai puțin poluante, fără a introduce taxe noi sau a crea dificultăți administrative.
Referitor la impozitarea autovehiculelor hibride – atribuțiile Comisiei au clarificat că simpla clasificare ca „hibride” nu este suficientă, ci este necesară ajustarea criteriilor conform pragurilor de CO₂, pentru validarea jalonului din PNRR. Jalonul M59 urmărește internalizarea costului de mediu și direcționarea fiscalității spre emisii reale, iar categoria generală „vehicul hibride” nu este acceptată automat pentru emisii scăzute, ci trebuie să aibă emisii sub 50 g/km CO₂, se precizează în comunicat.
Guvernul afirmă că această reformă consolidă autonomia locală, atrage mai mulți bani în comunități și îndeplinește angajamentele asumate față de Uniunea Europeană.
Ce se pare că Guvernul nu a conștientizat încă este că, deși România avea un nivel mai mic de impozitare, diferența majoră a fost susținută și justificată de nivelul venitului mediu din țările cu impozitare mai ridicată, precum Franța, Spania, Grecia, Elveția, Belgia, Regatul Unit, Danemarca, Portugalia și Italia (țări cu venituri nete superioare).
A fost remarcat faptul că Germania are o rată de impozitare de 1 %, comparativ cu 3,7 %, 3,2 %, 2,5 % sau cu 2,7 % în alte state menționate anterior.
Lasă un răspuns