Companiile din sectorul petrolier din România sunt nevoite să contribuie la un fond de solidaritate, în urma creșterii accentuate a prețurilor la țiței și carburanți, a indicat fostul ministru al Transporturilor, Ilie Bolojan. Anunțul a fost făcut în cadrul unei intervenții la Digi24, în care a explicat contextul și modul de implicare a actorilor din industrie.
Contextul economic și explicațiile lui Bolojan
Ilie Bolojan a explicat că diferențele dintre companiile active pe piața românească de petrol țin de lanțul de operațiuni și de poziția acestora în sistem. În România, există companii care extrag și rafinează țiței, altele doar rafinează, iar unele cumpără produse din alte țări pentru retail. Se mai regăsesc și companii care achiziționează și revând pe piața locală, fără să producă sau rafineze.
Fostul ministru a menționat că fiecare actor are marje de profit diferite, iar cele mai profitabile sunt operatorii care exploatează zăcăminte de țiței din România. Aceștia, afirmă Bolojan, trebuie să contribuie cu o parte din profitul obținut în urma creșterilor de prețuri globale.
Calculul profitului excepțional și contribuția la fond
Bolojan a precizat că profiturile excepționale apar atunci când diferența de preț la barilul de 70 de dolari, de exemplu, față de prețul actual de 90 de dolari, se traduce în profit suplimentar pentru anumite companii.
Drept urmare, companiile cu lanțuri integrate, care obțin profituri din creșterea prețurilor globale, trebuie să participe la un fond de solidaritate, a afirmat fostul ministru. Acestea trebuie să contribuie cu o parte din profitul obținut, pentru a susține eforturile de stabilizare și ajutor în contextul creșterii generale a prețurilor.
Bolojan a adăugat că marjele de adaos sunt stabilite după media anului precedent, pentru a ajusta contribuția companiilor în funcție de profitabilitatea constatată.
Procesul legislativ și următorii pași
Ministerul Finanțelor intenționează să detalieze mecanismul de aplicare a acestei contribuții, urmând consultări cu cei implicați, pentru a finaliza regulamentul. Până la sfârșitul acestei săptămâni, se așteaptă adoptarea cadrului legislativ, urmând ca măsurile să devină active începând cu săptămâna viitoare.
Impozitarea actuală a sectorului petrolier
Companiile active în sectorul petrolului și gazelor plătesc deja un impozit suplimentar pe cifra de afaceri (ICAS), de 0,5%. Acesta se aplică tuturor firmelor din domeniu, începând cu 2025, indiferent de amploarea activităților.
Unele companii plătesc și impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), tot de 0,5%, în situația în care impozitul pe profit calculat nu depășește această sumă.
Petrom, singura companie care extrage țiței din România, nu plătește în prezent o taxă „windfall” pe țiței, dar urmează să suporte o creștere a redevențelor cu 40% pentru producția onshore, conform unei înțelegeri anterioare cu Guvernul.
Producția locală și impactul asupra prețurilor
România produce mai puțin de o treime din țițeiul necesar pentru cele trei rafinării din țară, una dintre ele fiind închisă.
Recent, o Ordonanță de Urgență a limitat adaosul comercial pe lanțul carburanților la nivelul mediu al anului trecut, pentru o perioadă de trei luni.
Impozitarea și măsurile fiscale în vigoare
Pe lângă impozitul pe cifra de afaceri, firmele din sector plătesc și impozitul minim pe cifra de afaceri, menționat anterior. Profiturile obținute din creșterea prețurilor și perturbările de piață sunt considerate motive pentru măsurile de contribuție propuse.
Bolojan a menționat că reducerile de accize pentru motorină, și nu și pentru benzină, vor fi aplicate în primul rând ca măsuri fiscale, dar detaliile vor fi definite de Ministerul de Finanțe în cadrul consultărilor.
Lasă un răspuns