Ședința de Guvern de vineri a fost marcată de adoptarea unei ordonanțe de urgență (OUG) care modifică regulile privind plata impozitelor pentru persoanele cu handicap, procedură realizată printr-o metodă neconvențională, denumită informal „citire pe bandă”. Această procedură, care nu este prevăzută explicit în actele normative, permite includerea rapidă a unui articol nou în proiectul aflat deja pe ordinea de zi, fără reluarea întregului circuit de avizare.
Norme legislative privind adoptarea Ordonanțelor de Urgență
Condițiile constituționale pentru emiterea unei OUG
Potrivit articolului 115 din Constituție, o ordonanță de urgență poate fi adoptată doar în condițiile unor situații extraordinare, obiective și independente de voința Guvernului, care impun reglementarea imediată pentru evitarea unui prejudiciu grav, fiind nevoie de o motivare clară din partea Executivului.
Curtea Constituțională a subliniat constant că simpla oportunitate politică sau necesitatea administrativă nu constituie motive suficiente pentru adoptarea unei astfel de măsuri. În absența condiției situației excepționale, utilizarea OUG poate fi considerată neconstituțională.
Procedura administrativă de avizare în Guvern
Potrivit Regulamentului privind procedurile la nivelul Guvernului (HG 1173/2022), elaborarea unei OUG implică redactarea proiectului și întocmirea unei note de fundamentare, urmate de avizarea de către ministerele co-inițiatoare, precum Ministerul Finanțelor și Ministerul Justiției, precum și de către Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social (CES).
Lipsa avizelor obligatorii poate constitui un viciu de neconstituționalitate și poate pune în discuție legalitatea actului emis. Procedura de avizare este obligatorie, iar omiterea acesteia este penalizată procedural.
Intrarea în vigoare și controlul parlamentar
OUG intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, însă Guvernul depune obligatoriu proiectul spre dezbatere la Camera Parlamentului, sub sancțiunea neconstituționalității. Parlamentul are dreptul să adopte lege de aprobare, să o modifice sau să o resping.
Procedura „citire pe bandă” folosită pentru modificările referitoare la reducerea taxelor pentru persoanele cu handicap este considerată neortodoxă, neprevăzută explicit în legislație, și implică introducerea rapidă a unui text într-un proiect deja aflat pe ordinea de zi, fără reluarea întregului circuit de avizare.
Impactul și controversele utilizării procedurii speciale
La momentul adoptării, proiectul privind taxele pentru persoanele handicap a fost aprobat fără parcurgerea completă a circuitului de avizare. Nefiind urmărite toate etapele, inclusiv avizele obligatorii, această metodă a suscitat critici legate de legalitatea și constituționalitatea actului.
Eludarea avizelor și graba în adoptarea ordonanței au generat controverse, iar specialiști în drept au avertizat asupra riscului ca lipsa respectării procedurilor să fie sancționată ca viciu de neconstituționalitate.
Puncte de vedere juridice și consecințe
Avocatul Toni Neacșu a criticat modul în care Guvernul Bolojan a aprobat legea fără respectarea întregului circuit de avizare, afirmând că această metodă se aseamănă cu perioada stării de urgență, când situația normativă era condusă prin ordonanțe militare.
El a sesizat faptul că, în cazul ordonanței din 25 februarie 2026, publicată la ora 23:00, actul a intrat în vigoare imediat, iar acte semnate anterior acelei ore riscă să fie acoperite de vechile reguli, chiar dacă legal încheiase în cursul zilei.
Un alt aspect critic evidențiat a fost faptul că, deși ordonanța trebuie să fie supusă dezbaterii și validării parlamentare, modalitatea utilizată a fost una de o rapiditate nemaivăzută, ceea ce ridică întrebări privind respectarea principiilor democratice și a controlului parlamentar asupra inițiativelor legislative de urgență.
Utilizarea excesivă a angajării răspunderii și criticile
Premierul Ilie Bolojan a recurs frecvent la mecanismul angajării răspunderii pentru proiecte importante, evitând astfel procedura normală de dezbatere și vot parlamentar. Au fost adoptate astfel măsuri fiscale și legi precum cea a pensiilor magistraților.
Specialiști și avocați au criticat această practică, susținând că utilizarea excesivă a acestei proceduri constituie un abuz, care poate conduce la diminuarea rolului Parlamentului și la subminarea controlului democratic asupra legiferării.
Reputatul avocat Radu Chiriță a declarat pentru Gândul că asumarea răspunderii ar trebui folosită doar în situații de urgență reală, nu pentru a aproba legi susceptibile de a genera dezbateri publice și parlamentare.
Perspective și semne de întrebare
Folosirea „citirii pe bandă” și a publicării noaptea a ordonanțelor majore ridică semne de întrebare privind delimitarea între urgența justificată și abuzul de putere.
Legalitatea acestor proceduri urgente și respectarea etapelor constituționale au fost puse sub semnul întrebării de specialiști în drept, care avertizează asupra unui precedent periculos pentru procesul legislativ în România.
Discuțiile continuă în contextul în care mecanismele democratice și controlul parlamentar sunt esențiale pentru funcționarea statului de drept.
Lasă un răspuns