Premierul Ilie Bolojan a evitat răspunsurile directe în timpul unei conferințe de presă marți seara, după adoptarea reformei administrației și a pachetului de relansare economică, undeva în condiții controversate. În cadrul evenimentului, jurnaliștii au avut voie să adreseze o singură întrebare, iar pentru orice solicitare ulterioară au fost răsplătiți cu formularea standard: „V-am răspuns deja la întrebare”. Premierul a refuzat să clarifice motivele pentru care a acceptat riscuri de neconstituționalitate semnalate de mai multe ministere.
Controverse și întrebări nesoluționate
Primul moment de tensiune a fost provocat de o întrebare despre avizele critice ale ministerelor Muncii, Finanțelor și Justiției, care indicau posibile vicii de constituționalitate în forma adoptată a ordonanței. Ministerele au semnalat observații precum reținerea taxelor din indemnizația de handicap și probleme de constituționalitate, dar aceste observații nu au fost integrate în forma finală a actului normativ.
Jurnaliștii au solicitat explicații despre motivul pentru care premierul și-a asumat aceste riscuri, fiind remarcați cu întrebări directe adresate premierului. În loc să răspundă, Bolojan a trimis discuția către ministrul Cseke Attila, care a oferit explicații tehnice despre procedura de avizare, refuzând să detalieze asupra motivelor politice sau de conținut ale deciziei.
Când un jurnalist a insistat pentru un răspuns personal, premierul a replicat în mod sec: „Vă rog, dacă aveți altă întrebare.” Ulterior, a refuzat să răspundă unei alte întrebări, spunând doar: „Mulțumesc foarte mult, v-a explicat domnul ministru.”
Lipsa de transparență și restricții asupra accesului la Palatul Victoria
O schimbare semnificativă a fost și restricția cu privire la accesul jurnaliștilor și fotoreporterilor în sala de ședințe ale Guvernului. Înainte de preluarea funcției, aceștia aveau acces înaintea ședințelor, însă premierul Bolojan a dispun restricții, moment în care ușile au fost literalmente închise.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Ene Dogioiu, a justificat decizia printr-o practică europeană, menționând că, din verificările Direcției de comunicare, această regulă se aplică în principal în Polonia și nu în alte state europene. Reacțiile din partea mass-media și ale societății civile s-au făcut simțite, însă decizia a rămas în vigoare.
Agenda secretă și lipsa de comunicare
Implicarea publică a premierului Bolojan a scăzut considerabil, cu agenda oficială a premierului păstrată în cea mai mare parte confidentială. Zile întregi pot trece fără a fi publicate evenimente sau activități oficiale, ceea ce ridică semne de întrebare privind transparența decizională.
Inițial, premierul s-a prezentat ca fiind un lider pregătit să gestioneze complex problemele țării, însă după preluarea mandatului, comunicarea cu opinia publică s-a redus drastic. Aceasta contribuie la criticile privind lipsa de dialog și asumarea unor măsuri controversate, mai ales în contextul măsurilor dure de austeritate și restructurare.
Numirea în fruntea Executivului și controversele de la Palatul Victoria
Premierul a intervenit și în problema accesului la ședințele de guvern, trântind ușa în fața jurnaliștilor, ceea ce reprezintă o schimbare radicală față de precedentele regimuri de comunicare. În explicațiile oferite ulterior, purtătorul de cuvânt al Guvernului a spus că normele europene din alte țări justifică această decizie, fără a menționa o practică comună la nivelul întregii Uniuni Europene.
De asemenea, în cadrul acestor evenimente, Bolojan a fost întrebat despre referendumul pentru comasarea București-Ilfov, dar a răspuns sec, că „nu a avut timp să se uite” la subiect, semnalând lipsa de implicare și transparență în procesul decizional.
Reforma administrației și tăieri masive de posturi
Guvernul a adoptat marți seara, într-o ședință extraordinară, reforma administrației și pachetul de relansare economică, chiar dacă unele avize au fost nefavorabile. Actul normativ prevede concedierea a aproximativ 13.000 de funcționari din administrația centrală și locală.
Reforma vizează restructurarea masivă a aparatul administrativ, cu scopul declarat de eficientizare, dar cu efecte directe în reducerea numărului de posturi din instituțiile publice. În condițiile în care criticile ministerelor au fost ignorate, decizia a fost adoptată fără discuții publice ample, ceea ce a stârnit reacții negative din partea opoziției și a societății civile.
Astfel, decizia de restructurare a fost luată într-un context în care comunicarea transparentă a fost minimalizată și în care măsurile drastice au fost impuse fără consultări largi.
Lasă un răspuns