Președintele Senatului și al PNL, Ilie Bolojan, posibil prim-ministru în viitorul guvern, a subliniat gravitatea deficitului bugetar al României.
„Disparitatea financiară semnificativă dintre cheltuielile și veniturile statului este o problemă majoră pentru România. De ani de zile, bugetul de stat a înregistrat un dezechilibru consistent, ajungând la un deficit record anul trecut de 9,3% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce indică o situație problematică cu privire la gestionarea resurselor naționale”, a declarat Bolojan.
El a detaliat situația financiară, arătând că veniturile din impozite și taxe au fost de 575 de miliarde de lei în 2023, în timp ce cheltuielile au atins cifra de 727 de miliarde de lei, ceea ce a generat un deficit de 152 de miliarde de lei.
Bolojan a avertizat că această discrepanță financiară a fost compensată prin împrumuturi, iar datoria publică crește constant. Această tendință nu poate continua, riscând incapacitatea de plată a statului.
Reacțiile la declarațiile lui Bolojan au abundat, utilizatorii formulând diverse propuneri legate de reducerea deficitului:
Dragos Ivan: Reducerea numărului de parlamentari și a angajaților publici inutili, aplicarea unor sancțiuni mai severe pentru evaziunea fiscală, sancționarea și confiscarea bunurilor persoanelor care încalcă legea, majorarea taxelor pe produsele importate cu prețuri de dumping și reducerea taxelor pentru companiile care produc în România. Aceste măsuri sunt necesare pentru a genera o schimbare pozitivă în situația financiară.
Nelus Voichitoiu: Confiscarea averilor dobândite ilegal, prin acte de corupție și proceduri rapide de judecată pentru a limita timpul necesar unor astfel de procese.
Claudiu Savu: Recuperarea integrală a prejudiciilor din cazurile de corupție definitive, și reducerea pensiilor speciale.
Sandu Vramulet: Eliminarea securității și a altor entități din afacerile guvernează, asigurând o tranziție către un buget bazat pe resurse curate. Interzicerea angajaților SRI/aparate de securitate de a deține interese în afaceri.
Adela Dimitriu: Reducerea privilegiilor parlamentarilor și statului.
Cătălin Urdoi: Combaterea abuzului de fonduri publice, eliminarea sinecurilor și restabilirea bunelor practici în gestionarea resurselor statului, prin măsuri concrete.
România a înregistrat în 2023 un deficit bugetar de 9,3% din PIB, iar ținta pentru anul curent este reducerea acestuia la 7%, în acord cu Comisia Europeană. Discuțiile privind măsurile necesare pentru atingerea acestei ținte sunt în desfășurare între reprezentanții din partidele politice, însă până la momentul actual nu există un acord concret.
Anterior, în perioada premergătoare alegerilor, au existat declarații contradictorii privind măsurile fiscale propuse și viitoarele politici bugetare.
În prezent, România este guvernată de un prim-ministru interimar, iar numirea unui nou Executiv este anticipată în cursul lunii iunie, după demisia anterioară a premierului.
Lasă un răspuns