Guvernul a implementat o serie de măsuri pentru a combate creșterea prețurilor la carburanți, în contextul crizei energetice generate de războiul din Orientul Mijlociu. Premierul Ilie Bolojan a explicat că eforturile bugetare sunt limitate de deficitele anterioare și de constrângerile actuale, iar veniturile suplimentare din creșterea prețurilor nu acoperă integral costurile sprijinului.
Impactul războiului asupra prețurilor și economiei
Bolojan a afirmat că efectele blocării transportului de țiței și produse derivate se resimt atât pentru cetățeni, cât și pentru guverne. Creșterea prețurilor la combustibili, îngrășăminte și ratele dobânzilor sunt principalele simptome. El a menționat că, dacă războiul se prelungește, creșterea economică globală va fi mai redusă, iar inflația va urca.
Măsuri de sprijin adoptate de Guvern
Premierul a detaliat măsurile financiare luate pentru sprijinirea sectorului de transport și agricultură. În martie, pentru transportatori, a fost majorată acciza aproape de trei ori, rezultând un efort bugetar de peste 600 de milioane de lei în acest an. Pentru achiziția de motorină din ultimul trimestru al anului trecut, se vor începe plățile și urgentări ale decontărilor.
Pentru agricultori, rambursarea accizei de 2,7 lei/litru a fost prelungită și în 2026, cu un efort bugetar de peste 1,5 miliarde de lei, din care peste 500 de milioane reprezintă plăți pentru ultimele luni ale anului trecut. Această măsură contribuie la menținerea competitivității sectorului și la stabilitatea prețurilor alimentare.
Limitarea creșterii prețurilor și reducerea accizei
Guvernul a limitat adaosul comercial la nivelul mediu al anului trecut pentru carburanti, inițiativă menită să evite creșterea speculativă a prețurilor. În această săptămână, a fost aprobată o ordonanță de urgență pentru reducerea cu 11% a accizei la motorina standard, adică cu 30 de bani pe litru, beneficiind astfel de o reducere de aproximativ 200 de milioane de lei lunar, pentru un consum de aproape 700 de milioane de litri lunar.
Bolojan a explicat că măsura a vizat doar motorina deoarece acesta reprezintă peste 75% din consumul total de carburant în România și impactul asupra costurilor de transport, industrie și prețurilor generale este semnificativ. În plus, creșterile de preț la motorină au fost duble față de cele ale benzinelor.
Taxa de solidaritate și contribuția companiilor din domeniu
Premierul a menționat supraimpozitarea profiturilor excepționale ale companiilor care exploatează țițeiul românesc. Sumele încasate, estimate între 90 și 100 de milioane de lei lunar, vor fi utilizate pentru a acoperi parțial reducerile de accize. Această măsură are scopul de a spori contribuția sectorului petrolier la atenuarea efectelor crizei.
Costurile bugetare și efectele asupra finanțelor publice
Bolojan a subliniat că Guvernul nu are niciun beneficiu financiar din creșterea prețurilor, dimpotrivă, costurile pentru finanțe sunt aproape de două ori mai mari decât veniturile suplimentare din TVA, estimate între 100 și 110 milioane de lei pe lună, la un preț mediu de 10-10,2 lei pe litru. Majoritatea vânzărilor de carburanți fiind către firme deducătoare de TVA, veniturile fiscale suplimentare sunt parțiale.
El a adăugat că toate încasările din taxa de solidaritate și din creșterea TVA sunt folosite pentru reducerea accizei, pentru a amortiza impactul creșterii prețurilor asupra bugetului.
Riscuri și provocări pentru echilibrul bugetar
Potrivit premierului, costurile indirecte ale crizei, precum creșterea ratelor dobânzilor, afectează bugetul. De la începutul crizei, dobânzile la datoria publică au crescut cu până la un punct procentual, iar dacă instabilitatea se prelungește, aceste costuri pot crește semnificativ, punând în dificultate echilibrul financiar.
Bolojan a evidențiat că Guvernul acționează în limitele posibilităților, fără a avea de beneficiat de pe urma creșterii prețurilor, și că ajustările fiscale sunt temporare și limitate prin măsuri directe de sprijin pentru cetățeni și sectorul economic.
Lasă un răspuns