„Administrația Națională ‘Apele Române’ informează publicul că imaginile video publicate astăzi evidențiază un comportament normal al lucrărilor hidrotehnice, caracteristic sezonului de iarnă. Specialiștii au analizat cu rigurozitate modul în care curge apa, aspectul suprafețelor din beton și eventualele modificări vizibile, concluzia fiind clară: nu există defecțiuni, iar structura funcționează stabil și sigur”, se arată în comunicatul ANAR.
Potrivit Apele Române, „în filmare se observă o curgere uniformă, calmă, asemănătoare cu modul în care apa curge în conducte sau pe jgheaburi bine întreținute”.
„Nu se remarcă pulsații, spumă excesivă, variații bruște sau apă tulbure – indicii ai unei posibile defecțiuni. Betonul nu prezintă fisuri, scurgeri continue sau jeturi de apă, elemente ce ar indica o deteriorare structurală”, precizează instituția.
ANAR subliniază că este esențial ca populația să înțeleagă că urmele verticale de umezeală sunt o manifestare frecventă după ploi. Acestea sunt cauzate de scurgerile naturale ale apei de pe coronamentul construcției, similar cu faptul că apa pluvială pornește de pe fațada unei clădiri, lăsând urmă temporară pe perete. Aceste urme nu semnalează infiltrări în structura construcției și dispar odată cu uscatul zonei, menționează ANAR.
Pe suprafețele de beton se pot forma zone umede, denumite în limbaj tehnic „umectări”, explică ANAR.
„Pentru o explicație simplificată, acestea sunt similare cu umezeala de pe ferestrele în timpul iernii sau de pe gresia din baie după duș: suprafața se umezește temporar deoarece aerul rece întâlnește o sursă de căldură sau pentru că picături fine de apă se depun pe ea. Nu indică o infiltrare a apei în structură, ci reprezintă doar un fenomen de suprafață”, mai precizează ANAR.
Potrivit Apele Române, același fenomen se petrece și la lucrarea hidrotehnică: apa din interior este mai caldă decât aerul; curgerea produce un „spray” fin, asemeni celui de la duș; betonul rece atrage aceste micropicături, formând pete temporare de umezeală, fără presiune sau debit excesiv.
„Aceste umectări sunt mai vizibile la rosturi, zone unde elementele de beton se unesc. Rosturile sunt special proiectate pentru a permite extensii naturale determinate de variațiile de temperatură, asemeni rosturilor de dilatație ale trotuarelor sau marginilor parbrizului unde se acumulează adesea condensul. Acolo apa poate depune, dar nu curge, nu infiltrează și nu afectează structura. Pentru a distinge o umezeală normală de o infiltrație periculoasă, trebuie să ne gândim la momentul în care apare condensul pe geamul rece – doar o peliculă subțire de apă, fără scurgere. O infiltrație adevărată seamănă cu scurgerea continuă a unui robinet sau prelingerea apei din plafon: vizibilă, zgomotoasă, însoțită de apă tulbure sau cu particule. În filmare nu se observă astfel de fenomene”, explică ANAR.
Astfel, toate valorile monitorizate în această perioadă (penduli gravitaționali, rocmetre, fisurometre, deformetre, debite infiltrate și drenate, observații vizuale) indică un comportament normal, în concordanță cu solicitările externe.
ANAR subliniază că echipamentele de supraveghere a construcției – care monitorizează continuu barajul – indică valori obișnuite pentru sezonul rece, fără creșteri ale infiltrațiilor sau tasări și fără modificări ale structurii.
Pe baza tuturor datelor tehnice și vizuale, Administrația Națională ‘Apele Române’ confirmă inexistenta unei situații de avarie, iar funcționarea instalației este sigură și corespunzătoare pentru această perioadă a anului.
De vineri, 28 noiembrie, zeci de mii de persoane din mai multe localități ale județelor Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă din cauza lucrărilor de la acumularea Paltinu. Autoritățile au anunțat că furnizarea apei potabile în zonele afectate va fi reluată începând de luni, 8 decembrie.
Lasă un răspuns