Declarațiile recente ale cancelarului Friedrich Merz, conform cărora refugiații sirieni nu mai au motive legitime pentru a solicita azil în Germania, semnalează o schimbare de ton în politica oficială. Studiile de opinie indică o consolidare a susținerii pentru măsuri mai restrictive în privința imigrației, reflectând o creștere a scepticismului față de acceptarea refugiaților.
În contextul acestei evoluții, cercetătorii au încercat să răspundă la o întrebare fundamentală: ce determină oamenii să manifeste solidaritate față de refugiați sau, dimpotrivă, să îi perceapă ca pe o potențială amenințare?
Experiment bazat pe mesaje video informative
Studiul, prezentat de publicația The Conversation, a fost realizat în 2023 pe un eșantion de peste 2.000 de persoane din Germania. În cadrul cercetării s-au utilizat scurte clipuri video despre refugiați sirieni aflați în tabere din Turcia.
Participanții au fost distribuiți în mai multe grupuri, care au urmărit fie un clip neutru, cu informații generale, fie materiale ce evidențiau dificultățile umanitare ale refugiaților, fie posibile riscuri pentru societatea germană. Unele clipuri prezentau familii cu copii, altele tineri bărbați.
Datele au arătat că persoanele cu valori umanitare profonde au manifestat o empatie mai accentuată și o grijă sporită pentru bunăstarea refugiaților. Mesajele axate pe dificultățile umanitare au crescut susținerea pentru ajutor în afara Germaniei, precum finanțarea taberelor din străinătate.
Totuși, aceste mesaje nu au redus temerile legate de imigrație și nici nu au crescut dorința de a influxa mai mulți refugiați pe teritoriul german.
Percepții diferite în funcție de tipul refugiaților
Imaginile cu tineri bărbați au generat mai multă reticență, în special din cauza preocupărilor legate de impactul cultural, mai degrabă decât din motive economice sau de securitate. În schimb, prezentarea familiilor cu copii a suscitat mai multă compasiune, dar și temeri legate de presiunea asupra sistemului de asistență socială.
Reacțiile au variat în funcție de orientarea politică. Persoanele cu vederi de stânga au fost mai receptive la mesajele umanitare, fiind mai puțin preocupate de riscurile culturale. În schimb, persoanele cu vederi de dreapta au perceput aceste mesaje drept o amplificare a îngrijorărilor.
Cea mai notabilă diferență s-a înregistrat între regiunile estice și vestice ale Germaniei. Participanții din est au reacționat predominant negativ, indiferent de conținutul mesajului, influența trecutului politic al fostei Germanii de Est fiind încă vizibilă în percepție.
Reflecții asupra complexeității opiniilor despre refugiați
Opiniile despre refugiați nu pot fi simplificat în poziții „pro” sau „contra”. Efectul mesajelor depinde de modul de formulare, dar și de valorile, experiențele și contextul social al receptorilor, conform concluziilor cercetării.
Într-o Europă tot mai divizată în privința imigrației, aceste subtilități sunt esențiale pentru înțelegerea motivelor pentru care anumite politici au susținere, în timp ce altele provoacă respingere.
Lasă un răspuns