Nu mai puțin de 168 de substanțe chimice create de om prezintă toxicitate pentru bacteriile benefice din sistemul digestiv uman. Concluzia provine dintr-un studiu amplu realizat de cercetători ai Universității Cambridge și publicat în revista Nature Microbiology.
În cadrul cercetării, specialiștii au analizat în laborator efectele a 1.076 de substanțe chimice asupra a 22 de specii de bacterii din intestin. Rezultatele indică faptul că multe dintre aceste substanțe încetinesc sau inhibă creșterea bacteriilor esențiale pentru sănătatea umană.
Bacteriile din intestine, ținte ale substanțelor chimice
„Am descoperit că numeroase substanțe chimice, proiectate să acționeze exclusiv asupra anumitor ținte, precum insecte sau fungi, influențează și microbiota intestinală”, a declarat Indra Roux, autoarea principală a studiului.
Indra Roux este specialist în toxicologie la Unitatea de Toxicologie a Consiliului pentru Cercetare Medicală (MRC) din cadrul Universității Cambridge. „Am fost surprinși de efectele puternice ale anumitor substanțe”, a afirmat toxicologul, citat de Children’s Health Defense.
Principalul impact al pesticidelor și insecticidelor
Printre substanțele identificate se numără pesticide folosite în agricultură, inclusiv erbicide precum glifosatul și insecticide aplicate pe culturile alimentare. De asemenea, au fost descoperite substanțe chimice industriale din materiale plastice și produse ignifuge. Multe dintre acestea nu erau considerate anterior periculoase pentru organismele vii.
Microbiomul intestinal și rolul său în sănătate
Microbiota intestinală umană cuprinde aproximativ 4.500 de tipuri diferite de bacterii, fiecare având un rol esențial în digestie, sistem imun și sănătate mentală.
Orice factor perturbator al acestui echilibru poate avea consecințe asupra stării generale de sănătate. Dezechilibrul microbiomului este asociat cu afecțiuni precum alergii, tulburări digestive, obezitate sau sistem imunitar slăbit.
Chimicalele compromit eficiența antibioticelor
Un aspect alarmant al cercetării este faptul că expunerea bacteriilor la poluanți chimici poate activa mecanisme generale de apărare, ce pot fi preluate și de bacterii patogene. Acest proces favorizează apariția rezistenței la antibiotice, precum ciprofloxacină, des utilizată în tratamentul infecțiilor bacteriene. În astfel de condiții, tratamentul acestor infecții devine mai dificil.
„Dacă acest lucru se produce la nivelul intestinului, infecțiile devin tot mai greu de tratat”, avertizează specialiștii.
Microbiomul, ignorat în evaluările de risc
Cea mai importantă problemă constă în faptul că evaluările standard de siguranță chimică nu includ microbiomul intestinal, conform profesorului Kiran Patil, coordonatorul științific al studiului. „Substanțele chimice sunt proiectate să țintească anumite componente, însă datele noastre arată că pot avea efecte neprevăzute asupra bacteriilor din intestine”, a explicat acesta.
Mai multe necunoscute în cercetare
Echipa de cercetare a dezvoltat și un model de învățare automată capabil să estimeze dacă substanțele chimice industriale – fie deja utilizate, fie în dezvoltare – ar putea afecta microbiomul. „Scopul este ca noile substanțe chimice să fie concepute de la început pentru a nu dăuna sănătății umane”, au declarat cercetătorii.
Deși bacteriile din intestin pot fi expuse frecvent la aceste substanțe prin alimentație, apă și poluare, nivelul exact de substanțe ajuns în intestin rămâne necunoscut. Este nevoie de studii suplimentare pentru a monitoriza expunerea reală a organismelor umane.
În prezent, specialiștii recomandă măsuri simple pentru reducerea expusului, precum spălarea riguroasă a fructelor și legumelor și evitarea pesticidelor în grădinile proprii.
Lasă un răspuns