„O reducere mai mică a fiscalității rămâne tot o măsură de sprijin” a afirmat președintele Confederației Patronale Concordia, Dan Șucu, referindu-se la decizia coaliției de a diminua la 0,5% impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA), începând cu 1 ianuarie 2026.
„Eliminarea acestei taxe fiscale ar fi eliberat în economie între 1,3 și 1,5 miliarde de lei pentru investiții productive în sectoare esențiale precum IT&C, comerț, transport și industrie. IMCA va continua să descurajeze și să inhibe investițiile în domenii cu valoare adăugată ridicată, afectând capacitatea companiilor de a se extinde și de a concura pe regiuni și pe piețele internaționale”, a transmis confederația patronală, reprezentând aproape 4.000 de firme din România, pilonul principal al economiei naționale.
Principalilor exportatori, afectați de IMCA
În primele nouă luni ale anului, exporturile României au crescut cu 4,3% față de aceeași perioadă din 2024, ajungând la 81 de miliarde de euro, însă deficitul comercial rămâne semnificativ, cu importuri de 108 miliarde de euro.
Iată un clasament al celor mai exportate produse din România:
- Vehicule și componente auto
- Echipamente electrice și electronice
- Mașini și utilaje industriale
- Combustibili și produse petroliere
- Articole din oțel și fier
Avertismente din partea industriei auto
Atunci când vorbim despre vehicule, se face referire, cel mai probabil, la Dacia, cel mai cunoscut brand românesc în afara granițelor. Pentru fabrica Dacia, situația cu IMCA nu este favorabilă.
Mihai Bordeanu, director general al grupului Renault în România și manager general pentru Dacia în Europa de Sud-Est, a precizat în septembrie că IMCA pentru companiile cu afaceri peste 50 de milioane de euro va afecta proiectele de investiții ale industriei auto din România.
„Înțelegem dificultățile financiare ale țării legate de deficitul bugetar ridicat, dar nu putem pune sarcina recuperării acestor deficite pe umerii companiilor care generează cifre de afaceri în România, angajând direct zeci de mii de angajați și, împreună cu furnizorii și partenerii, menținând România pe locul 6 în UE în producția de autovehicule”, a menționat Mihai Bordeanu, într-un mesaj al asociației industriei auto, ACAROM.
„Este important să recunoaștem că contribuția de peste 14% la PIB și ponderea de 35% din exporturile naționale sunt vital autoritar pentru economia României. În absența acestor contribuții, evoluția devine negativă, iar peste 800.000 de angajați, direct și indirect legați de sectorul auto, ar fi afectați”, a adăugat oficialul Dacia, evidențiind impactul impozitului asupra industriei auto.
„Continuarea proiectelor într-un climat fiscal instabil și nepredictibil devine dificilă. În ultima perioadă, s-au pierdut deja multe inițiative în sectorul auto din România, iar în condițiile în care modificările fiscale continuă în același ritm, nu vom putea garanta menținerea și dezvoltarea acestora”, a avertizat el.
Uzina Dacia din România a exportat anul trecut 280.000 de autovehicule, reprezentând peste 5% din totalul exporturilor de bunuri ale țării.
Reclamatiile companiei Rompetrol, gestionând cea mai mare rafinărie din România
De asemenea, compania Rompetrol Rafinare, care administrează rafinăria Petromidia, cea mai mare unitate de profil din țară, înregistrează dificultăți din cauza IMCA.
„Pentru Rompetrol Rafinare, măsurile fiscale introduse în decembrie 2022, precum suprataxele (de solidaritate) și noile taxe pe cifra de afaceri (ICAS – impozitul suplimentar din activitatea petrolieră și gazieră, IMCA – impozitul minim pe cifra de afaceri), începând cu 2024, au consecințe semnificative”.
„IMCA aplică o taxare cumulativă, acționând ca o taxă multiplă pe același litru de combustibil în fiecare etapă a distribuției (rafinare, distribuție a carburanților, retail), ceea ce duce rata efectivă de impozitare peste 100%. Ca operator al 46% din capacitatea de rafinare națională, acoperind 30% din cererea internă de combustibili și fiind principal furnizor de carburant pentru forțele armate, principalul furnizor de bitum și polimeri, precum și furnizor principal de carburant pentru Republica Moldova, riscul de discontinuitate în activitate poate amenința securitatea energetică națională, stabilitatea financiară, veniturile fiscale și credibilitatea strategică a țării în regiune”, au explicat oficialii companiei în noiembrie.
Estimările inițiale indică faptul că firma va plăti în 2024 aproximativ 120 de milioane de dolari doar pentru IMCA, la un nivel de 1%, iar reducerea la 0,5% ar asigura o anumită ușurare, însă problemele persistă, deoarece industria petrolieră suportă și alte costuri, care înregistrează creșteri.
„Conform calculelor, până în 2030, costurile pentru certificatele de carbon pentru KazMunayGas International (Grupul Rompetrol) pot ajunge la 70 de milioane de euro anual, iar pentru biocomponente, cheltuielile pot depăși 329 de milioane USD pe an. În aceste condiții, va fi necesară implementarea unor proiecte de reducere a emisiilor de carbon și respectare a standardelor de mediu mai stricte. În perspectiva medie, portofoliul de proiecte pentru decarbonizarea producției este estimat la aproximativ 600 de milioane USD”, a precizat ministrul Energiei din Kazahstan, Almassadam Satkaliyev, în septembrie.
Petromidia se află printre cei mai mari exportatori de carburanți din România, fiind liderul național în acest sector. În primele nouă luni ale anului, a exportat aproape 1,4 milioane de tone de combustibili, inclusiv către piețele unde Grupul Rompetrol operează rețele proprii de benzinării. Un articol detaliat poate fi consultat la acest link:
Rafinăria Petromidia își intensifică exporturile de carburanți, atingând cele mai mari niveluri din ultimii șase ani
Totuși, există o șansă pentru industriile cu profituri reduse să evite IMCA
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că, în urma deciziei coaliției, impozitul pe cifra de afaceri pentru anumite industrii cu profituri mici poate fi eliminat, sugerând că sprijinul pentru acest impozit fusese exprimat de social-democrați, în timp ce liberalii au cerut renunțarea la el.
Este vorba despre cazul companiilor cu cifre mari de afaceri și volume de vânzări importante, dar profitabilitate scăzută per unitate.
„Vreau să analizăm calculele, dar pot spune că nu trebuie eliminat IMCA, de exemplu, pentru sectorul bancar. Discuția trebuie să fie aplicată: eliminarea acestui impozit trebuie să vizeze industriile cu marje foarte mici de profit pentru a evita problemele de competitivitate în raport cu alte țări. Este nevoie de o abordare criterială”, a concluzionat Grindeanu.
Lasă un răspuns