În noaptea de 25 spre 26 octombrie, în România se realizează trecerea la ora de iarnă, impactul acestei schimbări fiind mai semnificativ decât ne-am putea imagina. Deși pare o ajustare simplă care oferă o oră în plus de odihnă în acea noapte, specialiștii în somnologie și medici avertizează că această schimbare poate avea efecte asupra sănătății noastre.
Află întreaga revistă VIVA din septembrie gratuit, AICI
Modificarea la ora de iarnă înseamnă de fapt o ajustare mai apropiată de lumina naturală a soarelui: răsăritul are loc mai devreme, conferind mai multă lumină dimineața, în timp ce apusul se produce mai devreme, scurtând serile.
Efectele trecerii la ora de iarnă asupra organismului
Chiar dacă mulți consideră ajustarea de toamnă mai ușoară decât cea din primăvară (când „pierdem” o oră), corpul necesită totuși o perioadă de adaptare. Cele mai frecvente manifestări includ:
Tulburări temporare ale somnului: Deși în noaptea schimbării se doarme cu o oră în plus, ritmul interior poate fi perturbat. Persoanele cu un cronotip de seară (care se culcă târziu) pot avea dificultăți în a adormi la ora nouă, deoarece organismul lor nu este încă obișnuit cu această oră.
Desincronizarea ritmului circadian poate genera senzații de oboseală, somnolență în timpul zilei și performanțe scăzute, mai ales în primele zile de după schimbare.
Schimbări de dispoziție: Pe măsură ce zilele devin mai scurte și serile se întunecă mai devreme, expunerea redusă la lumina naturală poate influența starea emoțională. Se pot observa iritabilitate, melancolie sau intensificarea simptomelor de astenie de sezon, din cauza creșterii nivelului de melatonină (hormonul somnului) și eventual scăderii de serotonină (hormonul bunăstării).
Impact asupra sistemului cardiovascular: Deși studiile accentuează mai mult riscurile asociate trecerii la ora de vară, orice perturbare a ritmului biologic poate influența sistemul cardiovascular, existând o corelație, chiar dacă modestă, cu creșterea riscului de evenimente cardiovasculare.
Citește și: Ella Vișan de la Insula Iubirii, declarații cu lacrimi în ochi despre Andrei Lemnaru: „Este singurul bărbat cu care mi-am făcut planuri și doare”
Posibile consecințe grave ale schimbărilor orei
Modificările de orar pot avea efecte negative serioase. O cercetare recentă realizată de specialiștii de la Stanford Medicine indică riscuri semnificative, precum accidente vasculare cerebrale și creșterea incidenei obezității. Studiul a comparat trei abordări – ora standard permanentă, ora de vară permanentă și schimbările sezoniere bianuale – și a evidențiat că trecerea sezonieră reprezintă cea mai nefavorabilă opțiune.
„Celulele organismului au un ceas circadian, dar și un ceas principal în creier, care urmărește automat lumina, zorii, amurgul și întunericul, primind semnale de la ochi”, a explicat Timo Partonen, profesor asociat de psihiatrie la Universitatea din Helsinki.
Citește și: Sorin Grindeanu, glume despre Ilie Bolojan în contextul disputei pe pensiile speciale: „Guvernează doar cu sprânceana încruntată. N-am folosit pluralul’
„Funcționarea eficientă a acestui ceas determină calitatea somnului și starea noastră de spirit, motiv pentru care este atât de important”, a afirmat specialistul.
Un studiu din 2025, realizat de Universitatea Liverpool John Moores și Universitatea din Oxford, a descoperit că femeile sunt mai predispuse decât bărbații să raporteze anxietate, confuzie și stres accentuat în zilele următoare schimbării orei.
Citește și: Anca Alexandrescu intenționează să candideze pentru Primăria București, la alegerile din 7 decembrie: „Sunt pregătită pentru această provocare, familia mea este solidă, nu mă voi opri”
Măsuri pentru a face față mai ușor schimbării orei
Specialiștii în somnologie recomandă câteva acțiuni simple pentru a reduce efectele tranziției:
Adaptați ora de somn și trezire cu 15-20 de minute mai devreme, cu câteva zile înainte de schimbarea oficială.
Beneficiați cât mai mult de lumina naturală dimineața. Expunerea la soare este cel mai eficient semnal pentru ceasul biologic, ajutând resynchronizarea acestuia.
Păstrați un program constant pentru mese și activitate fizică.
Evitați device-urile luminoase (telefon, tabletă, laptop) cel puțin o oră înainte de culcare, deoarece lumina albastră inhibită secreția de melatonină.
Lasă un răspuns