Inflația în România atinge un nivel record în UE (7,84%)

Inflația anuală în România a crescut la 7,84% în iulie 2025, față de 5,7% în luna anterioară, potrivit datelor oficiale INS. Prețurile la alimente au crescut cu 7,6%, urmate de cele ale serviciilor (7,33%) și mărfurilor nealimentare (8,18%).

Marți, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat noi date privind inflația în raportul trimestrial, care include informații actualizate.

Creșterea semnificativă a inflației din trimestrul al treilea al anului 2025 este influențată de factorii tranzitorii ai expirării schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică și de majorările cotelor de TVA și accize, introduse la 1 august.

În următoarele trimestre, rata inflației va scădea relativ lent, însă va rămâne semnificativ peste prognozele anterioare.

Raportul BNR estimează o reducere accentuată a inflației în trimestrul al treilea al anului 2026, odată cu dispariția impactului direct al acestor şocuri. Urmează apoi o descreștere treptată, cu revenirea în intervalul țintă până la finalul orizontului de prognoză, context în care creșterea deficitului de cerere agregată va contribui semnificativ la această dezinflație. Astfel, măsurile fiscal-bugetare implementate începând cu august 2025 vor contribui la acest efect.

Inflația record, cea mai mare din UE

România se confruntă cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană. Inflația cumulată de la începutul anului a atins 5,8%, iar cea anuală a ajuns la 7,8% comparativ cu aceeași lună a anului trecut.

Pe termen mai lung, media anuală a inflației (august 2024 – iulie 2025 față de august 2023 – iulie 2024) este de 5,3%. În iulie, inflația lunară a crescut cu 1,35% față de luna precedentă, conform datelor IAPC (indicele armonizat al prețurilor de consum). La nivel european, rata anuală a inflației, calculată pe baza IAPC, este de 6,6%, iar media anuală (august 2024 – iulie 2025 comparativ cu august 2023 – iulie 2024) este de 5,4%.

Factori influențând inflația

Creșterea inflației a fost determinată de creșterea prețurilor la alimente (7,6%) și servicii (7,33%), precum și la mărfurile nealimentare (8,18%), conform datelor INS.

Conform spuselor lui Mugur Isărescu, condițiile meteo extreme din trimestrul doi au contribuit la creșterea prețurilor la legume și fructe. Factorii de încetinire a inflației au reprezentat slăbirea cererii de consum.

Isărescu a menționat un nivel record la unele produse alimentare de bază la nivel internațional, precum și un aport substanțial la creșterea inflației din partea componentei alimentare, inclusiv în urma creșterilor de la materiile prime internaționale.

Alte perspective economice

Isărescu a remarcat o reducere semnificativă a costurilor unitare cu forța de muncă și o tendință descendentă a inflației pe piața muncii, odată cu încetinirea activității economice. În același timp, a precizat că România a intrat pentru prima dată în deficit de cerere agregată după o perioadă de 4-5 ani, cu perspective de agravare a deficitului.

Încetinirea cererii de consum, scăderea încrederii consumatorilor și a creșterii salariale sunt principalii factori care contribuie la scăderea cererii interne. Investițiile au prezentat o redresare în trimestrul întâi al anului 2025, după scăderea accentuată de la finalul anului anterior.

Isărescu a subliniat necesitatea accelerării absorbției fondurilor europene pentru a evita o posibilă recesiune, creând premise pentru creștere economică, reducerea inflației și o finanțare mai adecvată. Deficitul contului curent a continuat să se agraveze, totuși balanța comercială rămâne într-un deficit semnificativ.

Potrivit calculelor recente, impactul măsurilor fiscale asupra inflației a fost de aproximativ 4 puncte procentuale.

Cursul de schimb a acționat ca un factor de stabilitate în trimestrul al doilea, însă prima de risc rămâne ridicată, România apropiindu-se de nivelul Ungariei. Așteptările inflaționiste pe termen scurt au accentuat tendința inflaționistă pe termen lung.

Perspectivele pentru viitor

Analizele indică un vârf al inflației de aproximativ 9,6-9,7% în septembrie 2025, cu revenirea spre ținta inflaționistă spre finalul anului 2026. Este speranța specialiștilor că BNR nu va major a dobânzilor de referință până la finalul anului pentru a menține stabilitatea macroeconomică.

O serie de factori, printre care stabilitatea politică și un nivel acceptabil de pace socială, pot contribui la o posibilă depășire a perioadei de inflație ridicată.

Articolul a fost realizat pe baza declarațiilor făcute de Mugur Isărescu.