Click Stiri

Alegerile prezidențiale din 2024 au reprezentat un eveniment extrem de tensionat pentru scena politică românească și un test riguros pentru instituțiile democratice. O campanie electorală inițial neașteptat de volatilă s-a transformat într-un conflict național cu implicații internaționale, culminând cu o decizie fără precedent: anularea întregului proces electoral de către Curtea Constituțională a României (CCR), la data de 6 decembrie 2024. Iată cronologia evenimentelor din lunile cele mai agitate ale politicii postdecembriste.

Primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 24 noiembrie 2024, a surprins profund opinia publică. Un candidat necunoscut în spațiul media tradițional, Călin Georgescu, a obținut un rezultat remarcabil, câștigând cu 22,94% din voturi. Pe locul secund s-a poziționat candidata formațiunii USR, Elena Lasconi, cu 19,17%.

Cele două mari partide, PSD și PNL, au fost surprinse și eliminate din turul decisiv. Campania lui Georgescu, surprinzător de lipsită de prezență în mass-media clasică, a explodat pe platformele online, în special pe TikTok, unde o influență considerabilă a creat un fenomen greu de explicat.

CSAT intervine: acuzații de influențare a scrutinului

Cu câteva zile înaintea votului, președintele Klaus Iohannis a convocat în mod neașteptat Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Numai după o săptămână, Administrația Prezidențială a publicat un comunicat care conținea concluzii grave.

„S-au identificat atacuri cibernetice care au vizat să afecteze corectitudinea alegerilor”, se menționa în comunicatul CSAT.

Conform comunicatului, unul dintre candidați – fără a fi nominalizat, dar evident Călin Georgescu – a beneficiat de o promovare excesivă pe TikTok, în mod considerat inconsistent cu regulile campaniei electorale.

„Acest candidat a avut o expunere neobișnuită pe TikTok, dată de tratamentul privilegiat al platformei, care nu l-a marcat ca candidat politic și nu i-a impus obligatia marcatelor materialelor electorale cu codul unic de identificare electorală”.

Contestări și renumărare: decizii ale CCR

Un candidat la prezidențiale, Cristian Terheș, a intentat o contestație la CCR solicitând renumărarea voturilor din primul tur, invocând nereguli.

Premierul Marcel Ciolacu, întrebat despre acest demers, s-a distanțat.

„Nu am aşteptări legate de această renumărare. Cred că CCR a luat o decizie justă. Nu mă privește personal, nu am cerut-o. Sper că nu se consideră că domnul Terheș a fost pus la lucru de PSD” (Marcel Ciolacu).

CCR validează rezultatul primului tur

Curtea Constituțională a României a respins contestația, validând rezultatul primului tur.

„Judecătorii CCR au decis respingerea contestației ca nefondată. Totodată, Curtea a validat rezultatele primului tur și a stabilit data celui de-al doilea tur pentru data de 8 decembrie 2024,” (Marian Enache, președintele CCR).

Marcel Ciolacu a reiterat poziția sa.

Documente CSAT declasificate

Cererile de declasificare a documentelor CSAT au fost ascuțite de către societatea civilă și jurnaliști. Pe 4 decembrie 2024, Klaus Iohannis a publicat 5 documente ale instituțiilor de securitate.

Una dintre notele informative ale SRI conținea detalii esențiale.

„Ascensiunea candidatului Călin Georgescu a fost rezultatul unei campanii coordonate de promovare, amplificată cu două săptămâni înainte de scrutin, în principal pe TikTok, ceea ce i-a asigurat victoria în primul tur”.

Documentele declasificate au dezvăluit și implicarea financiară:

Documentul relevă felul cum un cetățean român ar fi finanțat promovarea candidatului Călin Georgescu pe TikTok, în valoare de 381.000 dolari.

CCR anulează alegerile

Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat întregul proces electoral din cauza observațiilor privind campaniile electorale. Această decizie a fost o primă în istoria postdecembristă.

Klaus Iohannis a declarat: „Decizia CCR este obligatorie și o vom respecta fiind o situație singulară.”

Alegeri repetate

Calendarul pentru repetarile alegerilor prezidențiale a fost stabilit pentru data de 4 și 18 mai 2025.

Klaus Iohannis a demisionat și interimatul a fost preluat de un alt politician.

În martie 2025 s-au produs proteste violente ale susținătorilor lui Călin Georgescu, urmate de arestarea acestuia pentru o serie de acuzații grave, și a finanțatorului campaniei sale.

Declaratii în emsiuni, în martie 2025, de către lideri politici.

Noua cursă prezidențială

În 2025, românii au participat din nou la alegerile prezidențiale, într-un context marcat de evenimentele controversate din toamna precedentă. Acestea au pus la încercare încrederea cetățenilor în instituții și în procesul democratic.

Un punct esențial a fost evitarea unor noi nereguli de felul celor din 2024.

Alegerile din 2025 au fost vitale pentru legitimitatea constituțională a viitorului președinte.