Analiză economică a negocierilor de pace din Ucraina
MEDIAFAX: Domnule profesor, pare că negocierile de pace în Ucraina s-au blocat din nou. V-aș solicita o analiză economică a discuțiilor Trump-Putin privind un acord de pace în Ucraina. Care este importanța intereselor economice în aceste negocieri?
CRISTIAN SOCOL: În linii mari, interesele economice reprezintă 70% din motivațiile negocierilor, în timp ce considerentele militare și geopolitice ocupă 30%. Ne aflăm într-o perioadă (2020-2030) marcată de ciocnirea a două supercicluri economice Kondratieff (de lungă durată, 40-50 de ani). Puterile majore își consolidează pozițiile pentru noul ciclu economic, concentrându-se pe inovație tehnologică și controlul resurselor viitorului (energie, minerale strategice, terenuri fertile). Este argumentabil că invazia rusă în Ucraina are, în majoritate, un scop economic, nu doar geopolitic și militar. Ucraina, anterior războiului considerată un „Eldorado” pentru resursele sale (combustibili fosili, minerale strategice și soluri fertile), este un câmp de luptă și pentru resurse. Interese economice directe și indirecte sunt evidente. Din momentul izbucnirii conflictului, costurile posibile ale păcii sunt considerabile, inclusiv prin creșterea semnificativă a cheltuielilor militare.
MEDIAFAX: Având în vedere informațiile apărute în urma negocierilor din Alaska și a discuțiilor cu europenii și Zelenski, cum estimați finalizarea negocierilor din perspectiva intereselor economice? Care ar fi câștigurile și pierderile, inclusiv pentru Ucraina?
CRISTIAN SOCOL: Un acord de pace în Ucraina trebuie interpretat ca un compromis geopolitic bazat pe resurse. În funcție de posibilele cedări/schimburi teritoriale (presupunând că Ucraina nu va accepta o astfel de divizare), se anticipează o divizare a Ucrainei pe liniile actuale ale frontului. O Ucraină estică/sudică, integrată în economia rusă, axată pe resurse (cărbune, petrol, industrie grea, minerale strategice, inclusiv soluri fertile pentru agricultură și acces la mare). Este important de menționat că zonele ocupate de Rusia în 2025 reprezintă 20-22% din teritoriul Ucrainei și o proporție semnificativă a resurselor minerale și hidrocarburilor (de exemplu, Donbasul conține 80% din rezervele de hidrocarburi ale Ucrainei și importante unități siderurgice). În 2022, Rusia controla deja 56% din rezervele de cărbune, 22% din gazele naturale și 12% din petrolul din Ucraina. De asemenea, ea controlează un procent important din rezervele de metale rare (litiu, tantal, cesiu, stronțiu), cu o valoare estimată de 13 trilioane de dolari. O Ucraină central-vestică, pro-occidentală, ar putea deveni independentă economic și deschisă Occidentului, dar neutră militar. Această zonă ar avea resurse minerale mai reduse, dar ar putea avea potențial în tehnologie, agricultură și reconstrucție.
MEDIAFAX: Se va ajunge la un acord? Recent, s-au intensificat eforturile de a semna un tratat de pace, motivând pierderile umane. Există și interese economice în spatele acestei intensificări?
CRISTIAN SOCOL: Da, există și interese economice. Un motiv de urgență ar putea fi capturarea unor resurse importante, cum ar fi zone bogate în litiu (Kruta Balka/Dnipropetrovsk), aflate la scurtă distanță de front. Această zonă este prioritară pentru SUA și Uniunea Europeană. De asemenea, este important acordul SUA-Ucraina referitor la resurse naturale și minerale strategice și investiții pentru reconstrucție. SUA își asigură accesul prioritar la resursele minerale ucrainene pe termen lung. „Diplomația mineralelor” a SUA a urmărit reducerea avantajului Chinei în domeniul resurselor necesare tehnologiei și industriei de apărare de vârf.
MEDIAFAX: De ce s-ar grăbi Putin să semneze un acord, având în vedere ofensiva rusească?
CRISTIAN SOCOL: Putin ar putea căuta un beneficiu financiar prin relaxarea sancțiunilor, reconectarea sistemului bancar global. Condițiile macroeconomice ale Rusiei prezintă dezechilibre crescânde, stagflație, inflație ridicată (10%), deficit bugetar crescut, deficit de forță de muncă și epuizarea rezervelor financiare. Un acord ar permite exploatarea resurselor și avantaj comercial pe termen mediu și lung.
MEDIAFAX: Care sunt principalele provocări după un acord de pace?
CRISTIAN SOCOL: Rusia la granița cu NATO în sud-est, mentinerea sancțiunilor, relațiile transatlantice, ajutorul financiar pentru reconstrucția Ucrainei, presiunea pentru relansarea schimburilor comerciale cu Rusia, managementul vulnerabilităților de securitate, militarizarea flancului estic, vulnerabilitatea României și regiunii Mării Negre.
MEDIAFAX: Care sunt consecințele economice pentru Uniunea Europeană și România?
CRISTIAN SOCOL: Consecințele depind de rezultatul final. Un acord de pace ar putea tempera inflația, stabiliza piețele financiare și lanțurile de aprovizionare. Pentru România, ar exista beneficii atât directe, prin participarea la reconstrucția Ucrainei, cât și indirecte (reducerea costurilor de finanțare și a prețului materiilor prime).
Lasă un răspuns