Analiză economică a negocierilor de pace din Ucraina
MEDIAFAX: Domnule profesor, negocierile de pace din Ucraina par blocate. Cum evaluați importanța intereselor economice în aceste tratative, bazându-vă pe experiența negocierilor Trump-Putin?
CRISTIAN SOCOL: În sinteza a lucrurilor, 70% din negocieri vizează interese economice, iar 30% interese militare și geopolitice. Ne aflăm într-o perioadă (2020-2030) marcată de ciocnirea a două supercicluri economice de tip Kondratieff (cu durate lungi de 40-50 de ani). Marile puteri caută să-și consolideze poziția pentru noul ciclu economic, având nevoie de capacitatea de inovare și producție tehnologică. Competiția pentru combustibilii noului model (energie, minerale strategice, terenuri fertile) este evidentă. Există argumente conform cărora invazia rusă în Ucraina are, prioritar, un scop economic, nu geopolitic sau militar. Ucraina, înainte de război, era considerată un „Eldorado” pentru resursele de combustibili fosili, minerale strategice și soluri fertile, devenind astfel un câmp de luptă pentru aceste resurse. Interese economice, atât directe, cât și indirecte, sunt evidente. Încheierea păcii pare a fi costisitoare din punct de vedere economic, datorită creșterii cheltuielilor militare.
MEDIAFAX: Având în vedere negocierile din Alaska și cu europenii și Zelenski, cum estimați finalizarea negocierilor din perspectiva intereselor economice? Care sunt câștigurile fiecărei părți, inclusiv pentru Ucraina?
CRISTIAN SOCOL: Un acord de pace presupune un compromis geopolitic bazat pe resurse. Având în vedere eventualele schimburi teritoriale (care probablil vor fi respinse de Ucraina), estimăm că țara va fi împărțită în două, aproximativ pe liniile actuale ale frontului. O Ucraină de Est/Sud, integrată în economia bazată pe resursele Rusiei (cărbune, petrol, industrie grea, minerale strategice și terenuri fertile pentru agricultură), cu acces la mare. Zonele ocupate de Rusia (aproximativ 20-22% din teritoriul Ucrainei) controlează o proporție semnificativă (50-100%) din rezervele de minerale strategice și hidrocarburi. Donbasul, de exemplu, deține 80% din rezervele de hidrocarburi și mari combinate siderurgice ale Ucrainei. Rusia controlează deja, la finalul anului 2022, o parte importantă a resurselor energetice ale Ucrainei, precum și o proporție considerabilă din rezervele estimate de minerale rare (litiu, tantal, cesiu, stronțiu). O Ucraină de centru-vest, probabil independentă economic și deschisă Occidentului, dar neutră militar, cu resurse minerale mai reduse, dar cu potențial în domeniile tehnologiei informației, agriculturii și potențialul de câștiguri ridicate din reconstrucție.
MEDIAFAX: Se va ajunge la un acord? Intensificarea demersurilor pentru pace, invocând pierderile umane, are la bază și motive economice?
CRISTIAN SOCOL: Da, există și piloni economici. O situație critică ar putea fi declanșată de capturarea unor zone bogate în litiu (Kruta Balka/Dnipropetrovsk), la scurtă distanță de front, pe care atât SUA, cât și UE le doresc securizate. Prioritate este și punerea în practică a acordului dintre SUA și Ucraina privind exploatarea conjunctă a resurselor naturale și minerale strategice, precum și investițiile în reconstrucție. SUA își rezervă accesul prioritar la resursele minerale strategice ale Ucrainei pe termen lung. Printr-o formă de „diplomație a mineralelor”, Trump a urmărit să limiteze ascensiunea Chinei în domeniul resurselor de pământuri rare, vitale pentru tehnologie și industrie, și totodată să recupereze cheltuielile legate de ajutorul militar acordat Ucrainei.
MEDIAFAX: De ce s-ar grăbi Putin să semneze un acord de pace în contextul ofensivei ruse?
CRISTIAN SOCOL: Pentru a obține un impuls financiar pentru economie prin relaxarea sancțiunilor, reconectarea sistemului bancar la rețeaua globală. Economia rusă se confruntă cu dezechilibre majore (stagflație – creștere economică estimată la 1,4% și inflație de 10%; deficit bugetar în creștere, deficit de forță de muncă), accesul la finanțarea internațională este limitat, și rezervele financiare se epuizează. Un acord ar permite exploatarea resurselor cu avantaje comerciale pe termen mediu și lung.
MEDIAFAX: Care sunt principalele provocări post conflict?
CRISTIAN SOCOL: O Rusie la granița cu NATO în sud/est? Se va menține unitatea țărilor UE cu privire la sancțiuni pe termen lung? Vor apărea fisuri în relația transatlantică? Va continua ajutorul financiar pentru reconstrucția Ucrainei? Se va menține o poziție comună între SUA și UE? Vor rezista liderii europeni presiunii pentru reluarea schimburilor comerciale cu Rusia? Cum va fi gestionată accelerarea integrării apărării europene și militarizarea suplimentară a flancului estic? Cum vor reacționa NATO și România la eventualele planuri expansioniste ale Rusiei la Marea Neagră?
MEDIAFAX: Care sunt consecințele economice pentru Uniunea Europeană și România, în urma încheierii războiului?
CRISTIAN SOCOL: Depinde de rezultatul final. În perspectiva optimistă, un acord de pace ar tempera inflația, stabiliza piețele financiare și lanțurile de aprovizionare. Pentru România, consecințele pozitive includ participarea companiilor românești la reconstrucție și reducerea costurilor legate de resurse si de criza din zonă.
Lasă un răspuns