Profesorul universitar Cristian Socol, într-un interviu acordat agenției MEDIAFAX, analizează declarațiile fostului ministru de finanțe Marcel Boloș. El consideră afirmațiile acestuia exagerate, subliniind că responsabilitatea bugetară este un efort colectiv, și că ministrul de finanțe are rolul de a gestiona și limita cheltuielile, nu doar de a informa.
Socol identifică probleme structurale majore, cum ar fi veniturile insuficiente ale României, în contextul în care cheltuielile rămân relativ reduse comparativ cu alte state membre ale UE.
El evidențiază dificultățile generate de rigiditatea bugetară în perioadele electorale, de creșterea unor costuri externe (de exemplu, apărare, fonduri europene) și de lipsa unui sistem fiscal echitabil, precum impozitul progresiv, propus dar nu pe deplin acceptat.
Profesorul universitar subliniază că România a cunoscut, în ultimele decenii, mai multe perioade cu deficit bugetar ce depășeau limitele UE, însă nu este un caz izolat în Europa. El recunoaște că modelul de dezvoltare bazat pe deficit și împrumut este întâlnit și în alte state, însă România trebuie să găsească o soluție sustenabilă proprie.
Interviu integral:
MEDIAFAX: Cum evaluați abordarea jurnaliștilor de la Europa Liberă privind publicarea documentelor confidențiale referitoare la riscurile bugetare?
CRISTIAN SOCOL: Activitatea jurnalistică este justificată, oferirea de informații publice constituie un scop primordial al profesiei. Însă, pentru orice cetățean cu o minimă cultură economică, aceste documente nu reprezintă o noutate semnificativă. Bugetul de stat este public, în detaliu, execuția bugetară este disponibilă public pe 26 ale lunii (pentru luna anterioară), rapoartele ANAF (inclusiv buletinele statistice lunare) și execuția bugetelor componente sunt publice. Documentele bugetare sunt elaborate de Guvern, prezentate spre analiză Parlamentului și ulterior aprobate de Președintele României. Bugetul este completat de prevederi legale și rapoarte, printre care se numără Raportul macro de fundamentare a bugetului pentru anul curent și pentru următorii trei ani, și Strategia Fiscal Bugetară. Transparența acestor documente este evidentă, nu există secrete sau ascunzișuri, inclusiv bugete paralele. Este important că aceste date sunt supuse examinării Consiliului Fiscal, care are rol de supraveghere fiscal-bugetară, conform Legii 69/2010, şi ale cărui evaluări sunt de asemenea accesibile publicului. Informațiile din documente sunt elaborate pe baza analizelor și rapoartelor directorilor din Ministerul Finanțelor, nu exclusiv de către ministru – practică comună în țările europene aflate în Procedura de Deficit bugetar excesiv (peste 3% din PIB). Ideea de incapacitate de plată este o exagerare, România nefiind în această situație, comparativ cu experiențe din Grecia, Argentina sau alte țări. Chiar dacă au existat dificultăți de lichiditate în perioada 2009-2020, nu s-a atins stadiul de insolvabilitate bugetară. În plus, multe din aceste informații au fost comunicate după alegerile prezidențiale, când România a trecut printr-o perioadă de instabilitate politică, care a afectat prețurile la împrumuturi.
MEDIAFAX: De ce afirmă fostul ministru Boloș că a fost singurul care a atras atenția asupra riscurilor?
CRISTIAN SOCOL: Într-un dialog constructiv, nu mă refer la o persoană anume sau la afirmațiile sale. Nu sunt atacuri personale sau etichete. Ministrul de Finanțe nu are doar rolul de informare, ci și cel de a limita cheltuielile și stimula veniturile. Cine trebuie să pună frână la cheltuieli şi să crească veniturile bugetare, dacă nu ministrul? Cine trebuie să nu semneze bugetul dacă are informații că nu este realist? În orice guvern, primul ministru este responsabil de un număr de domenii importante, în afara finanțelor. Ministrul de Finanțe este informat de către directorii din minister și, desigur, de pe alte canale (jurnaliști, Consiliul Fiscal, BNR, Comisia Europeană etc.) despre necesitatea limitării cheltuielilor și creșterii veniturilor bugetare.
MEDIAFAX: Deci, dacă ministrul a informat liderii politici despre riscuri, de ce nu au acționat imediat?
CRISTIAN SOCOL: Nu este vorba despre lipsa de reacție, ci despre eficiența măsurilor adoptate. Guvernul a introdus măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, prin legi și ordonanțe de urgență (de exemplu, Legea 296/2023). Informațiile trebuie contextualiizate; s-au întâmplat evenimente externe care impun ajustări bugetare (de exemplu, creșterea costurilor de apărare, angajamente europene etc.).
MEDIAFAX: Dar unde au greşit deciziiile?
CRISTIAN SOCOL: Există mai multe aspecte. În primul rând, România se confruntă cu o problemă structurală – veniturile sunt mici, dar nevoia de servicii publice este mare; nu se justifică cererea unui standard de viață similar celor vest-europene, fără creșteri substanțiale ale veniturilor. Se impune o abordare pentru alinierea nevoilor cu resursele disponibile. Al doilea aspect ține de eficacitatea politicilor adoptate, inclusiv măsurile de eficientizare a cheltuielilor. Al treilea aspect îl constituie rigiditatea cheltuielilor în an electoral, precum și creșterea costurilor exogene (fonduri europene, apărare). Un ultim aspect important îl constituie experiența altor state europene. De exemplu, Spania, Franța, Italia sau Portugalia au avut și ele perioade cu deficite mari. Analiza pe termen lung este necesară.
MEDIAFAX: Cum se explică creșterea deficitului?
CRISTIAN SOCOL: Creșterea deficitului este datorată unor factori cum ar fi investițiile (mai mari în 2024), creșterea salariilor în sectorul public, reforma pensiilor, dar și creșterea dobânzilor la împrumuturi, influențate de războiul din Ucraina. Fondurile europene, în anul 2024, nu au intrat în buget simetric. Reducerea deficitului este necesară, și este prevăzută în Planul Național Bugetar Structural. Însă, propunerea actuală poate fi inechitabilă.
Interviu exclusiv. Cristian Socol: Planul fiscal actual este inechitabil, cu o povară excesivă asupra veniturilor mici şi mijlocii.
Lasă un răspuns