Iranul susține că are dreptul să dezvolte energia nucleară în scopuri pașnice și consideră că nu trebuie să fie izolat sau să îi fie refuzată tehnologia similară cu cea deținută de alte națiuni, potrivit CNN. SUA recunosc dreptul Iranului pentru utilizare civilă a energiei nucleare, însă nu au încredere în asigurările Teheranului că programul său de îmbogățire va rămâne doar pentru scopuri pașnice.
Motivul național și suveranitatea iraniană
Pentru Iran, programul nuclear are o importanță simbolică și strategică, fiind un element de identitate națională. Cu o populație de 92 de milioane și o civilizație de peste 2.500 de ani, Iranul a avut în trecut un statut de mare putere civilizațională, rivalizând cu grecii și romanii antici. Pentru Teheran, susține reprezintă o demonstrație de suveranitate și de avansare pe scena globală.
Iranul vede întreprinderea tehnologiei nucleare nu doar ca o realizare tehnică, ci ca pe o confirmare a statutului său de națiune independentă și puternică. Potrivit unor specialiști, renunțarea completă la îmbogățirea uraniului ar putea fi percepută ca o capitulare de către extremiști, în cazul în care sancțiunile nu ar fi relaxate.
Aspecte strategice și pârghii de influență
Chiar dacă Iranul declară că nu intenționează să dezvolte arme nucleare, îmbogățirea uraniului îi oferă o pârghie strategică importantă. În cazul unui conflict, această capacitate îi permite Teheranului să adapteze rapid poziția, având în vedere că își păstrează posibilitatea de a obține o armă nucleară dacă va decide să o facă.
Această strategie a Iranului a fost evidențiată după retragerea SUA din acordul nuclear din 2015, când Teheranul a început să îmbogățească uraniul la niveluri superioare celor permise de tratat. În urma acestei acțiuni, Iranul a transmis un mesaj implicit Washington-ului, arătând că fără limitele impuse de acord, nu mai are restricții legate de nivelul de îmbogățire.
Impactul acțiunilor militare și reacția internațională
Inițiativele Iranului de a-și crește nivelul de îmbogățire au precedat o serie de reacții militare. Începând cu anul 2025, situația s-a complcat, culminând cu un atac surpriză al Israelului în iunie și primele lovituri directe ale Statelor Unite asupra teritoriului iranian.
Specialiști în securitate consideră că războiul de 12 zile din vara anului 2025 a obligat Iranul să-și reevalueze strategia nucleară. Danny Citrinowicz, cercetător în domeniu, afirmă că amploarea și precizia acțiunilor militare au demonstrat că statutul de stat de protejat nu oferă imunitate completă împotriva intervenției armate.
Perspective și opinii ale experților
Deși Teheranul pare să-și mențină programul nuclear, experții sunt de părere că renunțarea totală la această tehnologie nu este o opțiune viabilă pentru Iran. În opinia lor, abandonarea completă a programului de îmbogățire ar amplifica șansele de coerciune și de atacuri din partea altor state.
Potrivit acestor specialiști, Iranul urmează să continue dezvoltarea programului nuclear în condițiile în care consideră că, în acest mod, își păstrează puterea de negociere și influență internațională, precum și o posibilitate de a-și susține suveranitatea.
Iranul continuă să justifice programul nuclear civil, considerându-l un drept suveran, în pofida poziției internaționale care rămâne rezervată în privința intențiilor sale legate de armele nucleare.
Lasă un răspuns