Curtea Constituțională a validat sesizarea ÎCCJ privind reforma pensiilor magistraților, ceea ce înseamnă că inițiativa guvernamentală nu poate fi implementată: pensiile speciale vor rămâne intacte. Pensiile judecătorilor și procurorilor au fost subiect de dezbatere și între președintele Nicușor Dan și liderii Coaliției. Premierul Ilie Bolojan a afirmat încă din luna august că, în cazul respingerii legii la CCR, „Guvernul își pierde legitimitatea”.
REVISTA VIVA SEPTEMBRIE, COMPLET GRATUIT, TRIMITEȚI PREUMIT
Curtea Constituțională a confirmat, luni, existența unei obiecții de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea anumitor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, anunță instituția.
Judecătorii CCR au respins în totalitate legea care le restrângea pensiile speciale
Curtea Constituțională a admis luni, 20 octombrie, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, declarând neconstituțional proiectul legislativ aprobat de Guvern și susținut în Parlament.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a avut rolul de raportor. Decizia a fost luată cu un raport de voturi de 5-4, ceea ce a dus la declararea legei ca fiind neconstituțională în întregime, conform celor relatate de Libertatea.
Pe data de 4 septembrie, Curtea Supremă a notificat CCR. Înalta Curte de Casație și Justiție a susținut că proiectul impus de Guvernul Bolojan „încalcă cel puțin 37 de decizii obligatorii ale Curții și numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
În replică, premierul Bolojan, aflat în funcție din 23 iunie, a amenințat că va demisiona dacă legea va fi respinsă la CCR. La întrebarea dacă va demisiona, oficialul a răspuns categoric: „Am explicat și data trecută. Atunci când ai un proiect crucial, un pilar pentru adoptarea altor decizii similare, și acesta nu trece, este dificil pentru un Guvern să-și mențină legitimitatea pentru inițiativele în alte domenii”.
Se citește și: Administratoarea unui imobil din Rahova, audiată de procurori. Pe cine acuză pentru ruperea sigiliilor: „Am oprit alimentarea cu gaze. Mirosea intens”
Fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, detaliază anterior, pentru Antena 3 CNN, consecințele unei respingeri la CCR:
„Pe de altă parte, dacă se acceptă obiecția de neconstituționalitate pe fond, pe motive intrinseci, rezultă că o inițiativă legislativă declarată neconstituțională nu mai poate fi reluată ulterior, ceea ce înseamnă că deciziile declarate neconstituționale devin definitive și nu pot fi reexaminte de legiuitor. De aceea, verdictul de astăzi are significanță majoră.”
Se citește și: Ilie Bolojan, după afirmația controversată a șefului ANAF: „Nu trebuie să ne luptăm cu suportul materiei din casă, ci cu evaziunea fiscală, fraudele majore și neplata taxelor”
Detalii despre legea pensiilor magistraților aprobată de Guvern și adoptată în Parlament
În esență, reforma pensiilor speciale ale judecătorilor și procurorilor, inclusă în pachetul 2 de măsuri fiscale ale Guvernului Bolojan și susținută în Parlament pe 1 septembrie, prevede majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani, cu o perioadă de tranziție de 10 ani, și plafonarea pensiei la maximum 70% din salariul net final, față de 80% din salariul brut anterior.
„Până acum, pensia judecătorilor și procurorilor era echivalentă cu ultimul salariu, situație neîntâlnită în alte sisteme juridice europene sau în sistemele tradiționale de pensii. În mod obișnuit, o persoană ajunge la o pensie care variază între 45% și 55% din ultimul salariu, bazată pe contribuții.
Propunerea noastră este ca valoarea pensiei magistraților să nu depășească 70% din ultimul salariu. Aceasta înseamnă că, față de pensia medie actuală în magistratură, care se situează între 4.800 și 5.000 de euro (pentru discuție deschisă), pensia va scădea la aproximativ 3.500 de euro. Oricum, această pensie va rămâne una foarte generoasă, comparativ cu media națională, care se află între 550 și 600 de euro”, precizează premierul Ilie Bolojan.
Cine sunt cei 9 judecători CCR care au respins tăierea pensiilor speciale
Partidele politice dețin o influență semnificativă în numirea judecătorilor CCR. PSD are 4 membri, PNL și Administrația Prezidențială au fiecare câte 4, iar UDMR are 1 judecător.
Cei 9 judecători ai CCR și propunerile pentru aceste poziții:
Cristian Deliorga (propus de PSD) – numit de Senatul României în 2019
Gheorghe Stan (propus de PSD) – numit de Camera Deputaților în 2019
Bogdan Licu (propus de PSD) – numit de Camera Deputaților în 2022
Mihai Busuioc (propus de PSD) – numit de Senat în 2025
Laura Scântei (propusă de PNL + Cotroceni) – numită de Senat în 2022
Mihaela Ciochină (propusă de PNL + Cotroceni) – numită de fostul președinte Klaus Iohannis în 2022
Simina Tănăsescu (propusă de PNL + Cotroceni) – numită de Klaus Iohannis în 2019 – și actuala președintă a CCR
Dacian Dragoș (propus de PNL + Cotroceni) – numit de președintele Nicușor Dan în 2025
Csaba Asztalos (propus de UDMR) – numit de Camera Deputaților în 2025.
Lasă un răspuns