„Până la sfârșitul săptămânii vom decide modalitatea de adoptare a celor două pachete (n.r. reformă administrativă și relansare economică), fie prin asumarea răspunderii, fie prin ordonanță de urgență. Implementarea prin OUG permite o adoptare mai rapidă a legislației, dar există riscul de modificare ulterioară în Parlament. În schimb, asumarea răspunderii este un proces mai îndelungat, însă cu riscul de contestare la Curtea Constituțională”, a afirmat Ilie Bolojan pentru RFI.
Declarația evidențiază că șeful Executivului a identificat varianta „ideală” de conducere: fără dezbateri, fără amendamente perturbatoare și fără surprize în plen.
În loc să urmeze procedura legislativă obișnuită, ce include dezbateri parlamentare, poziționări politice, vot și proces democratic, premierul Bolojanoptează pentru metoda rapidă și simplificată de adoptare a reformelor ce afectează milioane de români.
Atunci când vine vorba de măsuri semnificative, complexe și controversate, primul ministru preferă să utilizeze doar metoda asumării răspunderii. A aplicat-o pentru măsurile fiscale, pentru legea pensiilor magistraților și o va face din nou pentru reforma administrației publice. Deși, în teorie, asumarea răspunderii constituie o soluție excepțională, în mandatul lui Bolojan, această practică a devenit o regulă.
„Angajarea răspunderii se face în fața Camerelor reunite, în ședință comună, semn că este o procedură deosebit de excepțională”, conform cadrului constituțional pentru angajarea răspunderii Guvernului.
„Implementarea asumării răspunderii asupra unui proiect legislativ reprezintă o soluție extremă, rezervată situațiilor în care, pentru adoptarea rapidă, nici procedura de urgență, nici ordonanțele de urgență nu dau rezultate satisfăcătoare”, se precizează în document.
„Adoptarea unui proiect de lege pe această cale nu doar că evită regulile legislative obișnuite, dar reprezintă o metodă ultra-rapidă, generată de circumstanțe excepționale, pentru promulgarea legii”, adaugă textul.
Avocatul Radu Chiriță: „Este un abuz al prevederilor constituționale. Ne transformăm în Marea Adunare Națională a lui Ceaușescu”
Reputatul avocat Radu Chiriță afirmă pentru Gândul că premierul extinde excesiv o prevedere destinată să fie utilizată doar ocazional.
„Este un exces al prevederilor constituționale. Constituția permite asumarea răspunderii nu pentru legi care pot genera dezbateri, ci în situații speciale, de urgență, și în contextul unor discuții fundamentale. Legile care provoacă controverse trebuie dezbătute și supuse procesului parlamentar clasic. În caz contrar, riscăm să ne transformăm în Marea Adunare Națională, asemănătoare cu cea a lui Ceaușescu, doar pentru a ratifica deciziile Guvernului”, afirmă avocatul Radu Chiriță pentru Gândul.
Legislația serioasă și importantă trebuie discutată, nu ascunsă într-un proces accelerat care elimină dezbaterea. Dacă o reformă e cu adevărat solidă, ea trebuie să fie rezistentă și la întrebări și critici.
Fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu: „Controlul parlamentar lipseste cu desăvârșire”
Petre Lăzăroiu, fost judecător CCR, accentuează lipsa de control parlamentar. Varianta cu dezbatere în Parlament implică riscuri de idei propuse, modificări și condiționări, ceea ce poate dilua proiectul și îți compromite rezultatul dorit.
„Controlul parlamentar lipsește complet, dacă procedura e bazată pe asumarea răspunderii…”, afirmă Petre Lăzăroiu pentru Gândul, adăugând că varianta cu dezbatere este mai sigură pentru integritatea proiectului.
Când excepția devine regulă
Problema nu se limitează la un singur proiect de lege, ci și la frecventa utilizare a acestei metode, care a devenit o normă în Guvernarea Bolojan. Cu cât această practică devine mai frecventă, cu atât rolul Parlamentului se diminuează, iar dezbaterea publică se transferă în afara cadrului instituției legislative principale.
Acest fenomen limitează autonomia Parlamentului și afectează procesul legislativ, care devenit din ce în ce mai superficial și mai rapid.
Lasă un răspuns