Preşedintele Klaus Iohannis a declarat luni, 10 februarie, după ce Parlamentul a votat începerea procedurii de suspendare, că este un demers inutil, pentru că el nu a încălcat Constituția, dar că își dă demisia și va pleca din funcție miercuri, 12 februarie, „pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză”. „Dumnezeu să binecuvânteze România”, a conchis șeful statului.
Iohannis: Demisionez din funcția de președinte al României
Șeful statului a spus mai întâi că demersul de suspendare este inutil pentru că oricum va pleca din funcție „Este un demers inutil pentru că, oricum, peste puține luni plec din funcție după alegerea noului președinte. Este un demers nefondat, pentru că niciodată, repet, niciodată n-am încălcat Constituția. Și este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă”, a afirmat Klaus Iohannis în discursul de la Palatul Cotroceni,
Și a continuat: „Peste puține zile, în Parlamentul României se va vota suspendarea mea și România va intra în criză. România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul de demitere a președintelui”.
Apoi a precizat că acest demers va avea efecte în plan intern și extern și că „întreaga societate va fi bulversată”, iar „efectele vor fi de durată și foarte negative”, pentru că „nu va înțelege absolut nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite președintele după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerea noului președinte”.
După care a făcut anunțul că își dă demisia.
„Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”, și-a încheiat discursul șeful statului.
Înainte să anunțe că își dă demisia, Iohannis a decorat trei judecători ai CCR, la două luni după anularea alegerilor prezidențiale.
Ce prevede Constituția
Constituţia României prevede că, dacă funcţia de preşedinte devine vacantă, interimatul este asigurat în ordine de preşedintele Senatului, urmat de cel al Camerei Deputaților.
Articolul 98 din Constituție prevede: „Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”.
În aceste condiții, președintele Senatului și al doilea om în stat, Ilie Bolojan, va prelua funcția de președinte interimar al României până la alegerile din luna mai.
Iohannis voia să rămână președinte până în mai, dar Parlamentul urma să dezbată cererea de suspendare
În ciuda unui val imens de antipatie populară, Klaus Iohannis a anunțat încă din decembrie 2024 că rămâne președintele României până când se vor organiza noi alegeri prezidențiale, deși mandatul său a expirat pe 21 decembrie 2024, după anularea de către CCR a primului tur al alegerilor prezidențiale câștigat surprinzător de Călin Georgescu.
Parlamentul urma însă să dezbată, marţi, 11 februarie, de la ora 10.00, cererea de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis, depusă de POT, AUR și SOS. După ce solicitarea Opoziţiei a fost respinsă de două ori, de data aceasta POT, AUR, SOS şi USR au strâns 178 de semnături.
Alegerile prezidenţiale sunt programate pentru 4 şi 18 mai. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 15 martie.
Cum poate trece de Parlament un demers de suspendare a președintelui
Propunerea de suspendare din funcție a președintelui României poate fi inițiată dacă se strâng măcar 155 de parlamentari care să voteze, adică o treime din numărul deputaților și senatorilor. Dar, pentru ca propunerea să treacă de Parlament, trebuie 234 de voturi.
Câți parlamentari are fiecare partid:
PSD – 122 de mandate (36 la Senat şi 86 la Camera Deputaţilor) – 93 de bărbaţi şi 29 de femei
AUR – 91 de mandate (28 la Senat şi 63 la Camera Deputaţilor) – 71 de bărbaţi şi 20 de femei
PNL – 71 de mandate (22 la Senat şi 49 la Camera Deputaţilor) – 62 de bărbaţi şi 9 femei
USR – 59 de mandate (19 la Senat şi 40 la Camera Deputaţilor) – 45 de bărbaţi şi 14 femei
SOS România – 40 de mandate (12 la Senat şi 28 la Camera Deputaţilor) – 27 de bărbaţi şi 13 femei
UDMR – 32 de mandate (10 la Senat şi 22 la Camera Deputaţilor) – 27 de bărbaţi şi 5 femei
POT – 31 de mandate (7 la Senat şi 24 la Camera Deputaţilor) – 21 de bărbaţi şi 10 femei
Minoritățile naționale – 19 mandate la Camera Deputaţilor, dintre care 18 bărbaţi şi o femeie
În acest caz, POT, AUR, SOS şi USR au strâns 178 de semnături.
Lasă un răspuns