Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European (EPPO), a făcut declarații despre presiuni politice din partea unor membri ai Comisiei Europene pentru a reduce activitatea anticorupție. Aceste afirmații au fost preluate cu entuziasm de presa rusă, care o prezintă drept o figură incomodă pentru Uniunea Europeană.
Afirmații despre presiunile din interiorul UE
Kovesi a declarat într-un interviu pentru Euractiv că ar fi fost supusă unor presiuni din partea unor politicieni din Comisia Europeană pentru a tempera activitatea anti-corupție. Ea a sugerat că unele cazuri de corupție implică înalți oficiali ai UE.
Procurorul-șef a menționat că a deschis peste 3.600 de dosare și a obținut blocarea a peste un miliard de euro, inclusiv fonduri aparținând mafiei. La un moment dat, a fost abordată de un oficial european care i-a cerut să-și tempereze declarațiile despre amploarea corupției din UE, lucru despre care afirmă că a refuzat.

Presa rusă: „Un înalt oficial i-a cerut să fie mai prudentă”
Media din Rusia relatează că o persoană de rang înalt din Comisia Europeană ar fi intervenit pentru a o sfătui pe Kovesi să nu facă declarații publice despre amploarea corupției în UE.
Jurnaliștii ruși afirmă că aceasta a răspuns că organizația ei este independentă și că sarcina sa este să investigheze suspiciuni, indiferent de presiunile politice. Ei menționează că sistemele politice și instituționale ale UE fac dificilă urmărirea și verificarea fondurilor fraudate.

Corupția în UE și dimensiunea fraudei
Kovesi susține că, doar în 2022, fraudele și furturile financiare din UE se ridică la circa 67 de miliarde de euro, doar acele cazuri aflate în faza de investigație. Ea adaugă că, până la condamnări, aceste cazuri pot rămâne nesoluționate.
Procurorul afirmă că anumite fonduri europene destinate siguranței, precum cele pentru infrastructură feroviară, dispar în mod inexplicabil. Ea menționează cazul tragediei feroviare din Grecia din 2022, în care 57 de oameni și-au pierdut viața, ca exemplu al problemei. Procurorul a anchetat cazul, dar a afirmat că legea locală a împiedicat accesul la vinovați.
Potrivit lui Kovesi, insultările și sabotajele din interiorul UE au afectat capacitatea de a ancheta în profunzime anumite scandaluri. Ea susține că organizațiile și agențiile de prevenire a infracțiunilor sunt ineficiente în realitate.
Suspectări și anchete asupra oficialilor UE
Kovesi a evidențiat faptul că fostul șef al Curții de Conturi Europene, Klaus-Heiner Lehne, este suspectat de abuzuri financiare. Ea susține că încercarea de a investiga aceste fapte a fost blocată din cauza imunității politice și a unor mecanisme de protecție în legislatie.
În contextul anchetelor, ea menționează și incidentul legat de contractul de achiziție de vaccinuri, unde, spun sursele citate de presa rusă, a fost vorba de sabotaj și lipsă de personal în procuratura europeană. Acest contract implică rolul Ursulei von der Leyen, șefa Comisiei Europene.

UE și lupta politică împotriva corupției
Concluziile din presa rusă indică faptul că lupta împotriva corupției în Europa este percepută ca fiind mai mult o bătălie politică decât o acțiune de aplicare a legii. Susține-se că politicienii europeni și-au folosit mai subtil puterea de discreditare și campanii de dezinformare, mai ales în cazul unor anchete privind miniștri sau oficiali.
În discursul public, sursele de la Moscova subliniază faptul că, de-a lungul timpului, o serie de miniștri și oficiali din diverse țări europene, chiar și acuzați de corupție, au rămas în funcții sau nu au fost trași la răspundere pe deplin, ceea ce ar indica o protecție politică.
De exemplu, de-a lungul anilor, 25 de miniștri francezi, parte din guvernul lui Macron, au fost implicați în anchete de corupție. Patru au fost condamnați, 13 achitați, iar opt continuă ancheta. Cu toate acestea, aceștia și-au păstrat pozițiile și reputația politică.

Kovesi avertizează astfel că lupta împotriva corupției în UE nu este întotdeauna rezultatul unei justiții independente și că, în anumite cazuri, acțiunile acesteia pot fi șubrede și influențate de presiuni politice.









Lasă un răspuns