Adoptarea unei legi privind plata pensiilor private este, pe lângă o acțiune necesară la trei ani de la implementarea reformei sistemului de pensii din 2008, o prioritate formulată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Această recomandare obligatorie echivalează cu o condiționalitate, a explicat pentru o sursă oficială Luca Niculescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) și coordonator național pentru aderarea României la OCDE.
Funcționarul public a fost printre oficialii care au condus, marți, dezbaterea publică desfășurată la sediul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, inițiator al proiectului de lege, elaborat de specialiștii Autorității de Supraveghere Financiară. Proiectul a ajuns în prima lectură la Guvern pe 8 august.
La dezbaterea de la Ministerul Muncii au participat reprezentanții sindicatelor, asociațiilor patronale și organizațiilor de consumatori, precum și ai administratorilor de fonduri private de pensii.
„O recomandare prioritară înseamnă o condiționalitate”
Adoptarea Legii de plată este una dintre cerințele Organizației OCDE pentru aderarea României. România și-a propus oficial să atingă acest obiectiv până la sfârșitul anului 2026.
„Există o recomandare prioritară din partea OCDE privind acest aspect. O recomandare prioritară înseamnă practic o condiționalitate, deci nu e o recomandare opțională, ci o cerință obligatorie pentru finalizarea procesului de aderare”, a declarat Luca Niculescu pentru o sursă oficială.
Conform coordonatorului procesului de aderare la OCDE, România a primit aceleași recomandări, prioritare sau secundare, ca și celelalte state candidate. Până în prezent, România a finalizat 14 din cele 25 de domenii de aderare la OCDE.
„Aceste cerințe se aplică tuturor statelor care doresc să adere la OCDE, iar această recomandare se referă la legifera și structura diferitelor opțiuni de administrare a activelor acumulate pentru finanțarea pensiilor, asigurând coerența între perioada de acumulare și perioada de plată”, a precizat secretarul de stat în MAE.
Conform procedurilor oficiale, aderarea la OCDE se ghidează după un plan stabilit de către organizație pentru statele candidate.
„În acest plan nu există un termen limită. Fiecare stat aderă în funcție de progresul realizat. Unele țări au aderat în patru ani, altele în 10-11 ani, deci depinde de noi cât de repede îndeplinim aceste cerințe. România își propune să adere în 2026. Aceasta implică îndeplinirea tuturor recomandărilor prioritare până la data aderării”, a precizat Luca Niculescu.
Potrivit secretarului de stat, existența unui proiect pregătit și propus este un lucru pozitiv, în special datorită dezbaterilor publice, care oferă tuturor contribuabililor oportunitatea de a-și actualiza informațiile legate de sistemul de pensii private.
„Este esențial să începem cu primul pas, elaborarea și adoptarea proiectului de lege. Dar suntem pe drumul cel bun, deasemenea sunt benefice aceste dezbateri, deoarece este un subiect important care contribuie la educația financiară a participanților la Pilonul doi”, a spus diplomatul.
Luca Niculescu a fost întrebat despre percepția experților OCDE privind stadiul actual al proiectului, și despre probabilitatea adoptării sale de către Guvern până la evaluarea din septembrie, în perspectiva respectării calendarului de aderare pentru 2026.
„Adoptarea legii de către Guvern până la evaluare ar fi un semn pozitiv, dar nu coincide cu data aderării. Aderarea la OCDE va avea loc după finalizarea tuturor capitolelor de negociere. Până la finalizarea procesului toate recomandările trebuie îndeplinite”, a explicat Luca Niculescu.
În acest context, secretarul de stat a exprimat optimism cu privire la terminarea procesului de aderare în termenul stabilit.
„Ne-am ținut de program până acum și sunt optimist că vom continua pe această cale, ajungând la aderare în 2026”, a concluzionat Luca Niculescu.
Stadiul proiectului legislativ
Proiectul legislativ a fost prezentat marți de vicepreședintele ASF cu atribuții pe piața pensiilor private, Dan Armeanu, în cadrul dezbaterii de la Ministerul Muncii. Proiectul a ținut cont de observațiile partenerilor sociali.
Rezumatul punctelor de vedere ale participanților va fi transmis Guvernului, care va include proiectul pe agenda unei viitoare ședințe. Ulterior, proiectul va fi supus dezbaterii în ambele camere ale Parlamentului, conform surselor citate.
„Sistemul de pensii private din România este cea mai de succes reformă a ultimilor 20 de ani. Contribuie semnificativ la creșterea economică, generând efecte între 0,4 și 0,5 puncte procentuale anual. Fondurile de pensii sunt cei mai mari investitori pe piața de capital, fiind esențiali pentru dezvoltarea acesteia”, a declarat Dan Armeanu.
Această reformă reprezintă un pas important pentru România. Proiectul de lege privind plata pensiilor private completează arhitectura sistemului de pensii private, conform oficialului ASF.
„Această lege definește arhitectura sistemului de pensii private în România. Este elaborată pe principii și standarde europene, respectând bunele practici din țările OECD. Considerăm practicile din alte state europene pentru a concepe o lege benefică pentru participanți”, a subliniat vicepreședintele ASF.
În urma dezbaterii de marți, Dan Armeanu a anunțat că ASF va continua eforturile de informare și educație financiară a contribuabililor, precum și elaborarea unui ghid cu principalele prevederi ale noii legi.
„Vom analiza toate propunerile. Urmează decizia Guvernului și Parlamentului. Forma finală a proiectului ASF este cea depusă în Guvern. Eventualele modificări vor fi făcute de Guvern sau Parlament”, a precizat Dan Armeanu.
„Am inclus în proiect toate variantele și bunele practici europene. De acum proiectul va fi dezbătut în Parlament și va fi adoptat în funcție de deciziile luate”, a finalizat vicepreședintele ASF.
Principalele controverse
Conform prevederilor inițiale, legea de plată a pensiilor private trebuia adoptată în 2011, la trei ani de la înființarea fondurilor de pensii private.
Cele mai frecvente critici cu privire la proiect s-au referit la limitarea plății unice la momentul pensionării, la o primă tranșă maximă de 25% și la plata eșalonată pe 10 ani.
Există tendințe de modificare a procentului inițial de plată și a perioadei de plată eșalonată, conform declarațiilor ministrului Muncii, Florin Manole.
Până la intrarea în vigoare a legii de plată, sumele acumulate în Pilonul 2 pot fi încasate la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, într-o tranșă unică sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare.
Persoanele cu active peste o anumită valoare (echivalentul a 12 indemnizații sociale) pot alege între o plată unică de 25% și restul eșalonat sau plata direct eșalonată pe o perioadă determinată.
Valoarea medie a contului Pilon II era de 18.381 lei, iar valoarea mediană cea acontului Pilon III era de 14.352 lei. În prezent pragul pentru plată unică este de 15.372 lei (12 x valoarea indemnizației sociale).
În fondurile de pensii private sunt înscrise circa 8 milioane de persoane, majoritatea populației active.
Mai mult de jumătate din aceste persoane contribuie regulat la pensii private.
Detalii despre mecanismele de plată sunt menționate in text.
Articolul despre importanța legii de plată a pensiilor private pentru aderarea României la OCDE a apărut inițial pe Mediafax.
Lasă un răspuns