Izvorul vindecării de la Mănăstirea Ghighiu (județul Prahova), o locație sacră apreciată în România, atrage anual numeroși pelerini dornici de vindecare spirituală și fizică.
Se spune că în acest loc, Maica Domnului a inițiat o minune, comandând ridicarea mănăstirii, iar apa izvorului posedă puteri curative.
În partea stângă a bisericii principale din Ghighiu se află un locaș sfânt, cunoscut printre credincioși, unde, potrivit tradiției, a izvorât o apă rece și abundentă. Aici, Maica Domnului i-ar fi apărut logofătului Coresi, cerându-i să construiască o mănăstire. De aici derivă și hramul mănăstirii, Izvorul Tămăduirii.
Mulți credincioși vin aici, convinși de puterile vindecătoare ale izvorului, mărturiile acestora susținând această credință. Cei care au consumat apă cu credință spun că s-au refăcut de boli grave.
În 1958, sub regimul comunist, izvorul a fost acoperit cu o placă de beton, dar apa a continuat să se scurgă, ca un semn divin. După trei decenii, placa a fost îndepărtată, izvorul fiind redeschis de către un fost deținut politic, părintele Pantelimon, care l-a curățat cu grijă.
În timp, debitul izvorului a scăzut, iar credincioșii consideră această modificare un avertisment subtil, dar semnificativ.
În timpul sărbătorii Izvorul Tămăduirii, curtea mănăstirii este plină de pelerini, mulți dintre aceștia parcurgând drumul spre izvor în genunchi.
Localizarea Mănăstirii Ghighiu
Mănăstirea Ghighiu se află în județul Prahova, în satul Ghighiu, comuna Bărcănești, fiind întemeiată în 1817. A fost construită pe un teren donat de Măriuța Rătoveanca, care a căutat un loc potrivit pentru ridicarea unui schit.
A găsit acest loc în Codrii Vlăsiei, inspirat de șuieratul unui izvor, acesta fiind esențial pentru așezământ.
Biserica principală a fost reconstruită în 1858 și sfințită în 1866, păstrând hramul „Izvorul Tămăduirii”. Construită din cărămidă și var hidraulic, în stil neoclasic, biserica impresionează prin simplitate și armonie.
În incinta mănăstirii se află și biserica mică, a cimitirului, ridicată în 1833, restaurată în anii ’50 de părintele Sofian Boghiu.
Pictura este semnată de Gheorghe Tattarescu, iar catapeteasma din lemn de tei, poleită cu aur, este o valoroasă operă de artă religioasă.
Astăzi, Mănăstirea Ghighiu rămâne un important centru spiritual, iar Izvorul Tămăduirii este considerat de mulți un izvor al harului și al vindecării, prin binecuvântarea Maicii Domnului.









Lasă un răspuns