Mandatele conducătorilor Parchetului General și Direcției Naționale Anticorupție (DNA) expiră pe 30 martie 2026, iar Radu Marinescu – ministrul Justiției – a inițiat oficial procesul de desemnare al liderilor celor mai mari parchete. Procesul de selecție a procurorilor va avea loc între 8 ianuarie și 2 martie 2026, iar ulterior, ministrul Justiției va transmite către Nicușor Dan propunerile de numire a conducătorilor marilor parchete.
- În perioada următoare, vor fi realizate numirile în funcțiile de conducere ale marilor parchete (PG, DNA și DIICOT), precum și la instituțiile de informații – SRI și SIE.
- DNA și DIICOT sunt esențiale pentru președintele Nicușor Dan, însă de aceste numiri este interesat, evident, și premierul Ilie Bolojan.
Este important de menționat, de la bun început, o „necunoscută” cu ramificații până în Parlamentul României, unde Partidul Social Democrat poate influența decisiv procesul.
Numirile pentru conducerea serviciilor de informații – SRI și SIE – sunt cruciale, însă fără sprijinul PSD nu poate fi obținută majoritatea parlamentară necesară pentru aprobare, conform dorinței președintelui Nicușor Dan și a premierului Ilie Bolojan.
În acest context tensionat, Gândul prezintă trei scenarii legate de aceste numiri, cu accent pe conducerea serviciilor de informații, SRI și SIE.
Scenariul 1. Înțelegere între Nicușor Dan și Bolojan, PSD fiind forțat să părăsească guvernarea
Primul scenariu propus de Gândul pornește de la ipoteza că premierul Ilie Bolojan s-ar înțelege cu președintele Nicușor Dan și ar ajunge la un consens.
- Astfel, Bolojan ar demite pe Radu Marinescu (PSD) de la conducerea Ministerului Justiției.
- Ulterior, Bolojan ar prelua interimatul în Justiție și ar face propunerile convenite cu Nicușor Dan pentru conducerea marilor parchete.
Totuși, această mutare nu ar împlini interesele social-democraților, iar PSD ar fi nevoit să părăsească guvernarea. În acest scenariu, situația ar deveni “complicată”.
Fără sprijinul PSD, președintele Nicușor Dan nu ar avea majoritatea parlamentară necesară pentru aprobarea numirilor dorite la nivel de servicii, inclusiv cele pentru Bolojan.
O înțelegere între Nicușor Dan și Ilie Bolojan s-ar destrăma rapid, întregul plan ar trebui reevaluat.
Scenariul 2. Coaliția continuă funcționarea, negocieri între Nicușor Dan, PNL și PSD
În cel de-al doilea scenariu, Nicușor Dan ar opta pentru o negociere amplă, obținând un acord care să includă conducerea structurilor de informații și parchetelor, cu participarea PSD și PNL.
Această strategie ar menține echilibrul politic, iar coaliția de guvernare ar continua pe aceleași fundamente.
Se vor discuta și vor fi negociate toate modificările, pentru evitarea unei crize politice cu consecințe grave pentru România.
Scenariul 3. Criză politică extremă
Cel de-al treilea scenariu, prezentat de Gândul, prevede o criză politică majoră.
- Numirile propuse de Nicușor Dan și Ilie Bolojan vor fi respinse categoric de Partidul Social Democrat, această poziție fiind rapid resimțită în Parlament.
- PSD va realiza o alianță decizivă cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), iar cu o majoritate consolidată, va fi depusă o moțiune de cenzură împotriva guvernului Bolojan, ce va duce la căderea acestuia.
După prăbușirea guvernului condus de Ilie Bolojan, coaliția de la putere se va destrama, iar România va intra într-o criză politică de amploare.
Cifre vehiculate pentru conducerea serviciilor de informații
Cătălin Predoiu – ministrul de interne – și Mircea Abrudean – președintele Senatului – sunt susținuți de PNL pentru conducerea Serviciului Român de Informații.
Ilie Bolojan l-ar prefera pe actualul președinte al Senatului, Mircea Abrudean, pentru șefia SRI, însă nu este sigur dacă președintele Nicușor Dan va accepta o figură apropiată de Ilie Bolojan pentru această poziție.
- Referitor la conducerea Serviciului de Informații Externe, se vehiculează, din partea PSD, cel puțin trei nume: Vasile Dâncu, Claudiu Manda și europarlamentarul Andi Cristea, însă favorit rămâne consilierul prezidențial Marius Lazurcă, relatează G4Media.
- Nicușor Dan a inițial sprijinit-o pe avocatul Gabriel Zbârcea pentru funcția de șef SRI, însă propunerea a fost respinsă din cauza apropierii de discursul neo-legionar, conform sursei citate anterior.
PSD și PNL au respins din start propunerile făcute de Nicușor Dan. Liderul social democrat Sorin Grindeanu a comentat refuzul unor „personaje care se identifică cu discursul partidului extremist AUR”.
Florin Vlădică, activ în Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială, a fost, de asemenea, menționat pentru conducerea SRI, însă șansele de succes sunt minime din cauza lipsei de sprijin politic.
Funcțiile cheie pentru următoarea perioadă de selecție
Gândul indică pozițiile pentru care se va lupta intens, atât din punct de vedere politic, cât și administrativ.
- Procurorul General al României.
Postul actual ocupat de Alex Florența va deveni vacant începând cu 31 martie 2026.
- Procurorul șef DNA.
Postul ocupat de Marius Voineag va fi vacant și el începând cu 31 martie 2026.
- Procuror șef DIICOT.
Postul ocupat de Alina Albu va deveni vacant începând cu 14 aprilie 2026.
- Adjuncții DIICOT – 2 poziții. Acestea vor fi vacante începând cu 29 iunie 2026.
- Adjuncții DNA – 2 poziții. La fel, vacante din 29 iunie 2026.
- Adjunct Parchetul General – 1 poziție. Aceasta va fi vacantă începând cu 29 iunie 2026.
Procedura ulterioară după inițierea de către ministrul Justiției
Conform legii 303/2002, pașii următori sunt clar stabiliți.
- Ministrul Justiției lansează oficial procedura și publică calendarul.
- Procurorii interesați se pot înscrie în concurs timp de 40 de zile.
- Aptitudinile și condițiile legale sunt verificate în cadrul unui interviu susținut în fața unei comisii numite prin ordin al ministrului.
- Selecția finală se realizează de ministrul Justiției în urma interviurilor.
- Propunerile motivate sunt trimise către Secția de Procurori a CSM pentru avizare.
- În cazul unui aviz favorabil de la CSM, ministrul Justiției trimite propunerile către Președintele țării, Nicușor Dan.
- În situația unui aviz negativ, ministrul organizează un nou interviu cu același candidat, eventual retrage propunerea și inițiază o nouă selecție în maxim 60 de zile.
Președintele României poate refuza motivat numirile în conducere, fiind obligat să justifice decizia public.
Decretul prezidențial cu numirile sau refuzurile poate fi emis în maxim 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul Justiției.
Lasă un răspuns