Donald Trump pare să aibă un frate geamăn balcanic. De peste un an, oficialii europeni avertizează că statul balcanic Bosnia și Herțegovina este în pragul unei crize care pune în pericol stabilitatea regiunii din Europa de Sud-Est.
Recent, un grup de lobbyiști din mișcarea „Make America Great Again” a fost implicat în declanșarea unei intervenții dramatice a administrației Trump în această zonă instabilă, perturbând ani de eforturi diplomatice ale SUA în Balcani.
La sfârșitul lunii octombrie, administrația Trump a surprins unii aliați europeni tradiționali prin ridicarea sancțiunilor impuse principalului provocator al crizei: Milorad Dodik, fost lider dur și pro-rus al sârbilor bosniaci.
Această decizie a fost condiționată de acceptul lui Dodik de a renunța la funcția de președinte al Republicii Srpska – partea majoritar sârbă a Bosniei, pe care a amenințat că o va separa de restul țării.
Este o demonstrație de forță a diplomaticii administrației Trump pentru susținerea naționaliștilor de dreapta din Europa, reflectând o abordare tranzacțională în politica externă.
Politicieni precum Dodik, un aliat al președintelui rus Vladimir Putin, pot avea influență asupra politicii președintelui SUA.
Printre cei care au colaborat cu Dodik se numără fostul avocat al președintelui SUA, Rudy Giuliani, activista Laura Loomer și fostul guvernator al statului Illinois, Rod Blagojevich, condamnat pentru corupție înainte de a fi comutat pedeapsa în 2020.
Susținătorii acordului consideră această acțiune o mișcare curajoasă pentru a diminua pericolul reprezentat de Dodik, care reprezintă o amenințare la adresa păcii instabile din regiune.
El a amenințat de mai multe ori că va separa teritoriul controlat de sârbi de restul Bosniei, unde peste 100.000 de persoane au fost uciase în conflictul din 1992-1995, conform Financial Times.
Valentin Inzko, fost Înalt Reprezentant, rol reprezentativ pentru implementarea acordului de la Dayton, a menționat că decizia a fost „prea bruscă și prea timpurie”, cedând o influență semnificativă lui Dodik și aliaților săi.
„Ar fi trebuit să îi oferim lui Dodik mai mult timp, cum ar fi șase luni, pentru a se comporta corespunzător, apoi să ridicăm sancțiunile.”
Criticii acestei înțelegeri se tem că reflectă o renunțare deliberată la influența Statelor Unite.
„De la ridicarea sancțiunilor americane asupra mai multor oficiali din Republica Srpska, am observat continuarea comportamentului provocator și a acțiunilor riscante”, a afirmat Jeanne Shaheen, lider democrat în comisia de relații externe a Senatului.
„Nu dorim o politică restrictivă, care să impună viziuni pregătite de birocrați și activiști îngustați”, a precizat secretarul de stat adjunct Christopher Landau, într-un discurs la Dayton, Ohio, în mai, de aniversarea semnării acordului de pace din Bosnia.
„O politică expansivă, fără limite și fără recunoașterea istorică, devine un dușman al strategiei și al constituției guvernamentale”, a explicat el.
Pentru Dodik, acordul semnat reprezintă rezultatul alegerilor din ultimul an. În noiembrie anul trecut, odată cu realegerea lui Trump, Dodik a fost entuziasmat, considerând că poate pune capăt izolării internaționale și a început să recruteze lobbyiști.
În cursul anului 2025, Republica Srpska a încheiat contracte în valoare de sute de mii de dolari cu patru firme de lobby americane, care au promovat imaginea lui Dodik ca fiind un fel de Trump al Balcanilor – un provocator și o victimă, acuzat de anchete penale motivate politic – și au prezentat locuitorii din Republica Srpska ca pe creștini persecutați.
Lasă un răspuns