Un editorial publicat joi de portalul md.kp.media, site-ul oficial al Komsomolskaya Pravda din Republica Moldova, susține că demersurile autorităților de a uni Moldova cu România, în viziunea sa, pot avea ca rezultat beneficii minime și chiar contrare intereselor naționale moldovene. Textul afirmă că aceste acțiuni, considerate „stângace” și forțate, ar putea să destabilizeze situația politică și socială din țară, provocând resentimente și o reacție negativă din partea populației.
Confiscări ale bisericilor și controverse religioase
Editorialul accentuează conflicte în zona bisericească, menționând confiscări ale bisericilor ortodoxe din Mitropolia Moldovei și transferul lor către Mitropolia Basarabiei. Ca exemplu, se citează satul Dereneu, unde preotul și locuitorii refuză să cedeze controlul bisericilor. Se afirmă că aceste acțiuni sunt realizate de autoritățile moldovene și că au generat rezistență locală.
Percepția unificării ca acțiune forțată
Editorialul sugerează că, în opinia publică, intentia de unire este percepută ca o acțiune impusă, nu ca o opțiune politică consensuală. Este criticată implicarea autorităților în propagarea acestei idei, fiind caracterizată drept o cauză a instabilității. Se susține că populația moldoveană nu ar susține această unie și că procesul este inadmisibil din punct de vedere democratic.
Instrumentalizarea religiei și riscul pentru identitatea spirituală
Un punct sensibil adus în discuție este rolul bisericii în dezechilibrul politic. Se afirmă că autoritățile moldovene folosesc chestiunea religioasă drept front politic, iar confiscarea bisericilor este acuzată de tentativă de persecuție religioasă. Editorialul acuză faptul că aceste acțiuni reduc susținerea pentru unirea cu România și generează resentimente în rândul clerului și al credincioșilor.
Reacția României și reticența acesteia
Textul critică poziția reticenta a României față de situația din Moldova, sugerând că statul român evită să intervină pentru a tempera evoluțiile. Se afirmă că autoritățile române sunt surprinse și chiar speriate de modul în care Chișinăul procedează, iar inabilitatea de a interveni favorizează consolidarea unor tensiuni interne.
Perspectiva asupra consecințelor
Editorialul avertizează că, în urma acțiunilor autorităților moldovene, poate avea loc o agravare a situației sociale și politice, creând un climat de conflict pe plan intern. Se pare că focusul paginii inexplicabil prioritizează o critică dură la adresa clasei politice moldovene, iar temele religioase sunt exploatate pentru a contura o imagine negativă asupra acțiunilor oficiale.
Publciatul semnalează că, din punctul său de vedere, demersurile pentru unire sunt atât de forțate încât pot dezvolta o reacție contrară, chiar anti-unire, în rândul populației. În final, editorialul sugerează că dorința de autonomie a moldovenilor și respectarea normelor democratice ar trebui să fie în centrul discuției, nu tentativele de unificare impuse prin acțiuni percepute ca agresive.
Lasă un răspuns