Miercuri seară, la Antena 3, conducătorul Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, a abordat în detaliu principalele provocări cu care se confruntă sistemul judiciar din România și eforturile de combatere a corupției la nivel înalt.
El a evidențiat cele mai semnificative probleme actuale și a explicat motivele pentru care numeroase dintre acestea țin mai mult de modul de funcționare a întregii structuri, decât de activitatea directă a procurorilor DNA.
Întrebat despre aspectele ce pot fi îmbunătățite în domeniul justiției și, în special, în activitatea DNA, Marius Voineag a plasat în prim-plan stabilitatea legislativă, considerată o problemă ce, în opinia sa, afectează eficiența anchetelor și percepția publică asupra instituției.
„Eu cred că cel mai important aspect este stabilitatea legislativă. În imaginea publică, soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești privind prescripția influențează percepția asupra noastră. Însă, un aspect important este să nu se uite un lucru”, a menționat șeful DNA.
El a reamintit că prima decizie a Curții Constituționale referitoare la prescripție a fost luată în anul 2018, iar de atunci, responsabilitatea ajustării cadrului legal a revenit Parlamentului.
Potrivit lui Marius Voineag, Legislativul ar fi trebuit să intervină în cel mult 45 de zile pentru a corecta efectele acelei decizii, însă acest lucru s-a realizat abia după patru ani.
„Impactul s-a răsfrânt în timp, generând o serie de consecințe negative în imaginea publică, la care noi nu am contribuit în mod negativ”, a explicat Voineag.
El a adăugat că DNA a fost criticată pentru blocajele legislative din cauza unor probleme care nu țin de activitatea procurorilor.
În acest context, stabilitatea și previzibilitatea legilor sunt, după el, esențiale pentru buna funcționare a justiției în țara noastră.
Al doilea dezavantaj major menționat de Marius Voineag este legat de capacitatea insuficientă a instituțiilor cu atribuții de control de a sesiza fapte de corupție similare cu cele ale DNA.
Șeful DNA a semnalat că, frecvent, aceste instituții nu reușesc să identifice și să remită autorităților competente un număr suficient de cazuri relevante.
„Un alt aspect, pe care și cetățenii trebuie să-l înțeleagă, este incapacitatea frecventă a instituțiilor de control de a se ridica la același nivel cu Direcția Națională Anticorupție. Adică, nu pot furniza un volum comparabil de sesizări”, a precizat Voineag.
Conform statisticilor prezentate, în 2024, toate instituțiile de control, precum ANPC și Curtea de Conturi, au sesizat DNA cu doar 39 de cazuri, în timp ce Direcția a înregistrat 1.888 de dosare noi.
„Imaginați-vă cât de mică este această rată, raportată la mărimea noastră. Noi suntem autoritatea de aplicare a legii și lucrăm doar cu cele pe care le primim”, a declarat liderul DNA.
El a subliniat că procurorii provin în mod esențial din sesizări solide, însă acestea lipsesc dacă nu vin din partea instituțiilor responsabile cu verificarea legalității activităților administrative.
Marius Voineag a adăugat că DNA se bazează, adesea, pe informații din surse externe, precum anchete jurnalistice, sesizări de la cetățeni sau date provenite de la structurile de informații.
Deși sunt valoroase, aceste surse nu pot substitui un flux constant de sesizări din partea organelor de control, conform spuselor sale.
„Aceste date trebuie să provină din partea instituțiilor cu departamente specializate de verificare. Trebuie să fie un flux continuu”, a afirmat Voineag.
„Lupta împotriva corupției nu vizează doar DNA, ci toate instituțiile cu atribuții în domeniu, pentru ca acestea să ne transmită rapoarte de control de la miniștri și alți responsabili. Acest lucru trebuie să se întâmple în mod sistematic”, a concluzionat el.
Lasă un răspuns