Concordia propune un plan care vizează 7 obiective strategice. „Confederația Patronală Concordia urmărește șapte domenii prioritare, transversale și sectoriale: fiscalitate, piața muncii, digitalizare, inovație, energie, transporturi și diplomație economică. Acest cadru pragmatic de acțiune este destinat Guvernului României și factorilor de decizie politică, concentrându-se pe stabilitate, investiții și creșterea valorii adăugate, implementate printr-un parteneriat.”, menționează reprezentanții Concordia.
Conform experților care au elaborat acest plan, starea economiei actuale nu este favorabilă și se va deteriora dacă nu se vor adopta măsuri de sprijin pentru mediul de afaceri.
„România nu-și mai poate permite un model economic bazat exclusiv pe consum, pe improvizații fiscale sau pe reglementări imprevizibile. Economia națională dispune de resurse, industrii competitive și capital uman adaptabil, însă își pierde teren din cauza unui stat caracterizat prin decizii lente, suprareglementare și spațiu redus pentru dezvoltarea investițiilor.”, afirmă sursa citată.
Sinteza măsurilor propuse de Concordia pentru relansarea economiei pe termen scurt și mediu
Ulterior, prezentăm un rezumat al măsurilor sugerate de companiile membre ale Confederației Concordia. În opinia experților, aceste inițiative ar putea avea un impact economic pozitiv de miliarde de euro și ar contribui direct la creșterea veniturilor populației.
Stabilitate fiscală și predictibilitate.
Menținerea cotei unice ca principal pilon al stabilității fiscale și stabilirea unui calendar multianual pentru modificările fiscale, cu anunțarea cu cel puțin 6 luni înainte de aplicare.
Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA)
Această taxă penalizează investițiile și industriile cu marje reduse. Eliminarea sa ar sprijini dezvoltarea companiilor și investițiile productive. În plus, IMCA descurajează sau blochează investițiile în sectoare strategice precum telecomunicații, IT și alte domenii cu valoare adăugată înaltă. S-a estimat că eliminarea IMCA ar putea elibera în economie aproximativ 1,3-1,5 miliarde de lei, care ar putea fi utilizate pentru noi investiții. Un sondaj recent al Concordia arată că 3 din 5 companii au amânat, redus sau redirecționat investițiile după introducerea IMCA. De asemenea, este necesară actualizarea mecanismului de monitorizare a investițiilor străine (screening FDI) pentru a asigura procese rapide pentru investiții strategice (peste 4 milioane de euro), în special pentru investițiile în faza de expansiune deja monitorizate.
Reforma fiscală orientată spre investiții, prin măsuri concrete pentru industriile cu valoare adăugată
Utilizarea extinsă a creditelor fiscale și deducerilor de 150%-200% pentru investițiile în terenuri sau pentru extinderea capacităților de producție, precum și scutirea de impozit pe profit pentru profitul reinvestit în digitalizare și extindere. În plus, se propune introducerea unui regim fiscal pentru business angels, care să includă credite fiscale și scutiri de impozit pe câștigurile de capital reinvestite.
Accelerarea accesului la fonduri europene
Standardizarea ghidurilor, eliminarea documentației redundante, accelerarea plăților și pre-finanțările extinse, reducerea birocrației și stabilirea unui punct unic de contact pentru finanțări, pentru a eficientiza procesul. În prezent, din fondurile disponibile pentru perioada 2021-2027, mai sunt de absorbit 39 miliarde de euro din totalul de 44,4 miliarde.
Creșterea investițiilor fondurilor de pensii în economia reală
Majorarea plafonului pentru investițiile fondurilor de pensii în fonduri private de equity și venture capital la 5-10% din active, conform standardelor europene, pentru a mobiliza peste un miliard de euro din capital autohton. Posibilă inițiativă de creare a unui fond de private equity dedicat României, pentru a atrage capital privat subutilizat.
Susținerea investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare
Implementarea unui pachet de instrumente fiscale și financiare special dedicate stimulării investițiilor în cercetare-dezvoltare și inovare, valabil pentru toate industriile. Acesta ar include simplificarea și consolidarea deducerilor fiscale și ar permite accesarea de credite fiscale pentru activități de R&D, precum și adoptarea unui regim IP Box. Certificarea proiectelor va fi simplificată pentru a încuraja dezvoltarea de produse cu proprietate intelectuală locală. Pe termen mediu, astfel de măsuri ar crește valoarea adăugată națională, exporturile și competitivitatea firmelor românești, extinzând baza de impozitare.
Schemelor de ajutor și instrumentelor financiare pentru investiții în tehnologie și retehnologizare
Stimularea investițiilor în digitalizare, tehnologii avansate, eficiență energetică și creșterea productivității în industrie și întreprinderile mici și mijlocii, prin scheme de sprijin și fonduri dedicate. Studiile organizației patronale a industriei de software și servicii arată că investițiile IT generează un efect multiplicator de 3-5 ori în PIB, iar firmele care adoptă soluții digitale cresc productivitatea cu 15-30%. În prezent, procedurile de achiziții publice pentru IT durează între 12 și 24 de luni, iar reglementările privind proprietatea intelectuală limitează accesul operatorilor SaaS, reducând șansele de a include soluții moderne în achiziții.
Accelerarea digitalizării administrației publice
O digitalizare coerentă și coordonată poate aduce o creștere anuală de 1-1,5% din PIB, prin reducerea birocrației, creșterea eficienței și atragerea investițiilor private în tehnologie. Parteneriate între instituțiile statului și sectorul IT trebuie să transforme serviciile publice digitale, asigurând interoperabilitate și eliminând dependența de câțiva furnizori tradiționali.
Simplificarea administrativă și digitalizarea ANAF
Integrarea controalelor fiscale și a inspecțiilor administrative într-un sistem digital unic (control coordonat între ANAF, ITM, ANPC și alte autorități) poate reduce semnificativ costurile și timpul pentru companii. Reforma ar putea diminua diferențele de TVA cu doar 5 puncte procentuale, cu un impact bugetar pozitiv de aproximativ 1,4 miliarde de euro anual. Eliminarea declarațiilor redundante, compensarea automată a creanțelor și datorii, precum și interconectarea ANAF cu CNAS și Trezoreria pot îmbunătăți conformitatea voluntară cu 10-20%, fără controale suplimentare.
Platformă unică pentru raportare fiscală și statistică
Implementarea unei platforme digitale unice pentru depunerea rapoartelor către ANAF, INS, CNAS și Trezorerie reduce timpul pentru conformare cu 30-40%. Digitalizarea raportării și introducerea facturii electronice pot diminua timpul de conformare cu până la 20-27% în 3-5 ani, reducând erorile și litigiile fiscale, impactează pozitiv productivitatea sectorului privat și colectarea bugetară.
Dosar electronic unic pentru companii
Implementarea unui dosar digital unic, care să integreze toate autoritățile relevante (ANAF, ONRC, ADR, AFM, ITM etc.), ar simplifica operațiunile administrative, reducând documentația duplicată și timpul de procesare. Această măsură va accelera proiectele europene și investițiile private, diminuând riscul întârzierilor și blocajelor procedurale. Extinderea și operaționalizarea licențelor industriale și aplicarea aprobării tacite vor reduce semnificativ timpii de autorizare, fiind o măsură fără costuri suplimentare pentru buget, dar cu beneficii majore pentru comerț și investiții.
Eliminarea impozitului suplimentar pentru bănci și recunoașterea deductibilității pierderilor din cesiunile de creanță
Legea actuală (art. 25 alin. (10) din Codul Fiscal) tratează 70% din diferența dintre valoarea creanței și prețul de cesiune ca venit, chiar dacă banca a estimat pierderi. Corectarea acestei prevederi ar debloca piața NPL și ar genera venituri suplimentare de peste 122 milioane lei, prin creșterea tranzacțiilor, iar reducerea ratei NPL ar aduce încă 239 milioane lei. În plus, eliminarea supraimpozitării băncilor ar permite revigorarea creditării cu 4-6 miliarde lei pe an, susținând IMM-urile și investițiile.
Reformarea fiscală în sectorul energetic
Eliminarea impozitului pe cifra de afaceri pentru companiile energetice și reevaluarea fiscalității în upstream și distribuție pot stimula investițiile, pot crește predictibilitatea financiară și pot reduce costurile finale ale energiei. Sectorul petrolier și de gaze naturale suferă de o presiune fiscală excesivă, cu peste 44 de acte normative în ultimii 10 ani, ceea ce a ridicat nivelul de impozitare de patru ori față de media europeană. Redimensionarea fiscalității în acest sector trebuie să includă reducerea impozitelor pe veniturile din dereglementarea gazelor, eliminarea impozitului pe cifra de afaceri și recalibrarea impozitului pe veniturile offshore și onshore în mare adâncime, pentru a stimulează investițiile și a reduce impactul negativ asupra competitivității naționale.
Dezvoltarea rețelelor de distribuție energetică (electricitate și gaze naturale)
Sprijinirea investițiilor pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare, securitate energetică și digitalizare a infrastructurii, cu investiții de 1,5 miliarde euro anual, pentru rețelele de distribuție. Acestea pot genera o creștere de 3,3% a PIB-ului, crearea a peste 230.000 de locuri de muncă, venituri fiscale de 4,6 miliarde de euro și salarii în valoare de 2,1 miliarde de euro.
Implementarea mecanismului de muncă cu timp redus (Kurzarbeit)
Reintroducerea schemei de tip kurzarbeit este crucială pentru menținerea locurilor de muncă în perioade de criză. În timpul pandemiei, această schemă a protejat peste un milion de angajați și a evitat pierderea a zeci de mii de locuri de muncă în sectoare expuse precum automotive, HORECA și manufactură. La nivel european, instrumentul SURE a sprijinit 31 milioane de angajați și 2,5 milioane de companii, demonstrând eficiența sa. Pentru România, reluarea schemei ar putea proteja anual între 250.000 și 400.000 de angajați, având un cost bugetar redus, susținut din fonduri europene. Pierderile bugetare evitate prin menținerea ocupării depășesc cheltuielile implicate de scheme.
Finanțare pentru formarea continuă (upskilling și reskilling)
Investițiile în dezvoltarea abilităților profesionale influențează semnificativ productivitatea și competitivitatea. Piața muncii din România confruntată cu un deficit de competențe digitale are doar 28% dintre angajați cu competențe digitale de bază, fiind cea mai scăzută din UE. Introducerea voucherelor de formare finanțate din fonduri europene poate sprijini peste 300.000 de angajați în primii doi ani pentru competențe digitale, tehnice și industriale. Fiecare leu investit în formare aduce o recuperare de până la 4 lei prin creșterea salariilor, impozite și valoare adăugată. Implementarea unui program de suport în această direcție, cu o finanțare de 200-250 milioane euro, nu va afecta bugetul național.
Infrastructura de transport – investiții și competitivitate logistică
Creșterea competitivității sectorului de transport și a exporturilor implică urgent reabilitarea și modernizarea rețelelor feroviare, terminalelor intermodale și huburilor logistice regionale, precum cele din Constanța, Iași, Cluj și Timișoara, prin parteneriate public-privat și fonduri europene. De asemenea, este esențială înființarea unui fond național pentru flote verzi, finanțat din PNRR, precum și a unui fond pentru modernizare. Prioritatea o au infrastructura portuară a României la Dunăre și revitalizarea porturilor, implicând operarea acestora de către entități specializate și atragerea investițiilor private.
Valorificarea potențialului sectoarelor competitive naționale la nivel european
Menținerea unei colaborări permanente cu mediul de afaceri și adaptarea legislației naționale la standardele europene sunt esențiale pentru consolidarea poziției României în piețele europene și valorificarea avantajelor competitive ale industriei naționale.
Diplomație economică activă și sprijin pentru exporturile naționale
Dezvoltarea unor centre speciale pentru promovarea exporturilor în piețele strategice din Uniunea Europeană și din teritorii externe contribuie la diversificarea și creșterea exporturilor românești. Măsurile includ misiuni economice specializate în industrii cu valoare adăugată ridicată, precum energiei, infrastructurii, tehnologiei și turismului, pentru a atrage investiții și contracte externe, susținând astfel creșterea economică și consolidarea poziției pe piața globală.
Lasă un răspuns