Cancerul în stadiu incipient se dezvoltă adesea fără semne clare de avertizare, ceea ce face ca screeningul de rutină să fie esențial pentru depistarea precoce, potrivit specialiștilor. Oncologii subliniază că ideea conform căreia toate formele de cancer provoacă simptome evidente poate duce la întârzierea diagnosticului și la reducerea șanselor de tratament eficient.
Pericolul mitului despre simptomele evidente ale cancerului
Oncologii avertizează că multe tipuri de cancer nu provoacă durere sau modificări vizibile în faza inițială. Această percepție eronată poate determina pacienții să neglijeze controalele preventive, considerând că nu au nevoie de investigații suplimentare dacă nu apar simptome. Dr. Roshani Patel, specializată în chirurgie oncologică mamară, afirmă că această concepție rămâne unul dintre cele mai periculoase mituri în domeniu.
Fără screening regulat, tumorile pot crește și se pot răspândi în alte organe, ceea ce face tratamentul mai dificil sau mai puțin eficient. Cercetările indică faptul că formele de cancer depistate precoce răspund mult mai bine la tratament și au rate de vindecare mai mari. Așteptarea apariției simptomelor înseamnă deseori că boala se află într-un stadi avansat.
Beneficiile screeningului regulat
Screeningul periodic permite medicilor să intervenă înainte ca cancerul să se răspândească, crescând șansele de tratament reușit. În cazul cancerului de sân, mamografiile efectuate regulat s-au dovedit a reduce considerabil riscul de deces prin depistarea precoce a tumorilor. În cancerul colorectal, depistarea timpurie a leziunilor precanceroase sau a cancerului în stadii incipiente crește dramatic șansele de supraviețuire, rata de supraviețuire la cinci ani fiind peste 90% când este localizat.
Dr. Patel atrage atenția că simptomele din stadii avansate pot fi înșelătoare și pot duce la întârzierea diagnosticului corect. Aceasta poate apărea chiar dacă pacientul se prezintă cu probleme secundare, în timp ce boala intern rămâne nedetectată.
Persoanele cu risc crescut și impactul întârzierii diagnosticului
Persoanele fără antecedente familiale de cancer sunt considerate mai vulnerabile la ideea greșită că nu trebuie să facă controale periodice dacă nu au simptome. Acestea pot ignora noduli, sângerări sau alte schimbări minor, considerându-le neînsemnate, ceea ce poate duce la pierderea timpului necesar pentru stabilirea unui diagnostic precoce.
Dr. Patel precizează că această atitudine poate duce la inițierea unor tratamente nepotrivite și la întârzierea trimiterei către specialisti, reducând șansele de recuperare. Înainte de diagnostic, opțiunile terapeutice pot fi deja limitate din cauza progresiei bolii.
Recomandări pentru screening preventiv
Medicul recomandă respectarea ghidurilor de screening bazate pe dovezi științifice. Femeile cu risc mediu ar trebui să înceapă mamografiile anuale la vârsta de 40 de ani. Pentru cele cu risc crescut, inclusiv cele cu predispoziție genetică sau cele care au făcut radioterapie la nivelul toracelui înainte de 30 de ani, se recomandă controale mai timpurii.
RMN mamar anual poate fi recomandat de la vârsta de 25 de ani, în timp ce mamografiile se pot începe de la 30 de ani, în funcție de densitatea sânilor. Aceste investigații ar trebui făcute alternativ, la un interval de aproximativ șase luni.
Pentru cancerul colorectal, colonoscopiile sunt recomandate la fiecare zece ani, începând cu vârsta de 45 de ani pentru persoanele cu risc mediu. Pentru cei cu istoric familial, screening-ul poate începe mai devreme, la 40 de ani sau cu 10 ani înaintea vârstei la care a fost diagnosticată cea mai tânără rudă.
Controlul dermatologic regulat contribuie la depistarea melanomului și a altor cancere de piele. Este indicat să se urmărească schimbările alunițelor, precum forma, culoarea, sângerarea sau forma neregulată. Autoexaminarea zonei scalpului, zonelor greu vizibile și spațiilor dintre degete este de asemenea recomandată, cu ajutorul unei persoane apropiate sau al unui frizer, dacă este necesar.
Concluzii despre importanța screeningului
Specialistul subliniază că screeningul este preventiv, nu alarmist. Verificările efectuate din timp pot duce la tratamente mai simple, rezultate mai bune și, în final, la salvarea de vieți.
Lasă un răspuns