**România retrogradată în indicele democrației al „The Economist” în 2024, urcă pe poziția 72, fiind singura țară din UE din zona regimurilor hibride**
La începutul anului 2025, publicarea „Indexului Democrației” pentru 2024 de către prestigioasa publicație britanică The Economist a adus o veste nefavorabilă pentru România. Pentru prima dată din 2006, țara noastră a fost retrogradată în categoria regimurilor hibride, ocupând poziția 72, față de poziția 71 din anul anterior. Cu un scor de 5,99, România devine prima și singura țară din Uniunea Europeană care nu mai este considerată democrație defectuoasă, ci un regim hibrid.
**Contextul și metodologia Indexului Democrației**
Indexul Democrației a fost publicat pentru prima dată în 2006 de către The Economist Intelligence Unit. Analizează starea democrației în 167 de țări, aplicând 60 de criterii împărțite în cinci categorii principale. În funcție de scorurile obținute, statele sunt clasificate ca democrații complete, democrații defectuoase, regimuri hibride sau autoritare/dictaturi.
Clasamentul actual include doar 25 de democrații complete și 46 de democrații defectuoase. Regimurile hibride și autoritare numără 96 de state, printre care și România. Aceasta a coborât în categoria „regim hibrid” după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
**Declinul continuu al democrației în România**
De la primul scor înregistrat în 2006, de 7,06, România a înregistrat o scădere constantă, ajungând la 5,99 în 2024. În ultimul an, scorul țării a Cun fapt că România s-a clasat pe locul 72 cu un rating de 5,99, fiind imediat sub Moldova, care a obținut 6,04 și s-a plasat pe locul 71, primul în zona democratică.
Performanța României în index este construită din evaluarea a cinci categorii: procesul electoral și pluralism, funcționarea guvernului, participarea politică, cultura politică democratică și libertățile civile. Fiecare categorie contribuie cu un rating de la 0 la 10 la scorul final, care variază între 1 și 10.
**Retrogradarea și cauzele principale în 2024**
România a scăzut semnificativ la categoria Proces electoral și pluralism, de la 9,17 în 2023 la 8,25 în 2024, din cauza anulării alegerilor prezidențiale din decembrie. La categoria Funcționarea guvernului, scorul a coborât de la 6,43 la 5,36, pe fondul deteriorării mecanismelor de control democratic și ignorării legalității proceselor electorale. În ceea ce privește libertățile civile, score-ul a avut o reducere de la 7,35 la 7,06.
**Situația comparativă cu alte țări și consecințele globale**
Din 2006, când Indicele Democrației a fost lansat, s-a înregistrat o tendință de scădere în multe state. În 2024, peste 54,9% din populația lumii trăiește în țări cu regimuri autoritare, dictaturi sau hibride. Norvegia are cel mai ridicat scor, 9,81, în timp ce Afganistanul, pe ultimul loc, obține 0,25.
În Uniunea Europeană, Ungaria, cu un rating de 6,51, drept clasificată drept „iliberal” de către Bruxelles, se află mai bine decât Croația și Bulgaria, ambele cu scoruri mai ridicate. România, în schimb, se distinge prin retrogradarea sa, fiind primă în UE care a ieșit din zona democrațiilor.
**Raportul și interpretarea experților**
Joan Hoey, conducătoarea Diviziei pentru analize a The Economist, a atras atenția asupra problemelor legate de procesul electoral și libertatea de exprimare în regimurile hibride. În raportul din 2024, se menționează că anularea alegerilor a avut un impact negativ asupra procesului electoral, dar retrogradări au avut loc și în absența acestui eveniment.
**Ce s-a întâmplat în 2024: cauze și impact**
Anul trecut, evaluarea indică cauze precum interzicerea participării anumitor candidați, concentrarea susținerii în jurul unei singure opțiuni, cenzura rețelelor sociale și lipsa dovezilor care să justifice anularea alegerilor prezidențiale. Aceste evenimente au condus la o reducere cu 0,46 puncte în scorul final, de la 6,45 în 2023 la 5,99 anul trecut.
**Perspectiva pentru 2025 și previziunile pentru România**
Raportul din 2024 avertiza asupra riscului și în 2025, ca urmare a modului în care va fi gestionată reluarea alegerilor prezidențiale și a noilor legislatii electorale. În condițiile actuale, predictibil, scorul României pentru 2025 este estimat la aproximativ 5,54, bazat pe evoluțiile din ultimul an și pe agravarea situației.
Criticii consideră că anumite probleme invocate, precum infiltrarea „statului paralel” și influențele nelegitime după 1989, continuă să tragă în jos evaluarea.
**Instrument de autoevaluare și avertismente**
Pentru a încuraja evaluarea proprie, a fost creat un instrument online pentru notarea democratică, disponibil la adresa https://democracy-index-scoring-check.web.app/. Acesta permite utilizatorilor să-și calculeze propriul rating, aplicând aceleași criterii utilizate de The Economist.
**În final**
Drumul democrației românești pare să se indrepte în prezent doar spre o deteriorare, în ciuda posibilei întoarceri la valorile democratice, dacă se vor implementa reforme și se va respecta statul de drept. Realitatea cotidiană indică, însă, o tendință de regres, confirmată de scorurile actuale.
Lasă un răspuns