Radu Pavel evidențiază că noile modificări fiscale din 2026 generează provocări juridice majore pentru întreprinderile din România, în special în privința impozitării proprietăților, terenurilor, autovehiculelor și dividendelor.
Conform acestuia, aplicarea corectă a noilor cote de impozitare și respectarea procedurilor de contestare a deciziilor fiscale cer o planificare riguroasă și adaptarea contractelor comerciale, deoarece nerespectarea acestor obligații poate duce la sancțiuni fiscale semnificative și executări silite.
„Deși legislația oferă instrumente precum contestația administrativă, suspendarea executării silite și acțiunea în anulare, eficiența lor depinde de implementarea unei strategii legale coerente și de colaborarea cu autoritățile fiscale. O abordare proactivă și bine fundamentată este esențială pentru reducerea riscurilor fiscale, protejarea activelor societății și menținerea stabilității financiare într-un nou cadru legislativ”, afirmă Radu Pavel.
Modificările fiscale care intră în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026 au un impact semnificativ asupra mediului de afaceri din România. Aceste măsuri vizează creșterea veniturilor bugetare, dar implică costuri suplimentare și riscuri juridice pentru societățile comerciale, mai ales în contextul intensificării controalelor fiscale.
Modificările impozitului pe clădiri în 2026 pentru societățile comerciale
Legislația aplicabilă din 2026, conform Legii nr. 239/2025, menține regulile fundamentale privind calculul impozitului pe clădirile deținute de entități juridice, însă accentuează impactul fiscal prin cote mai mari la nivel local și prin raportarea strictă la valoarea impozabilă actualizată a imobilului.
Potrivit art. 460 alin. (1) din Codul fiscal, pentru clădirile rezidențiale revendicate de societăți, impozitul se calculează prin aplicarea unui procent cuprins între 0,08% și 0,2% asupra valorii impozabile a imobilului, hotărât de consiliul local. În municipiul București, această competență aparține Consiliului General al Municipiului București.
Venitul impozabil, pentru anul 2026, a fost stabilit la 0,2% pentru clădirile rezidențiale și 1,5% pentru cele nerezidențiale, conform hotărârii locale. Valoarea impozabilă se determină în funcție de evidențele fiscale, raport de evaluare autorizat, costul construcției în cazul clădirilor noi sau actele de transfer de proprietate.
Această valoare trebuie actualizată la fiecare 5 ani, iar nerespectarea acestei obligații atrage aplicarea unei cote suplimentare de 5%, cu notificare prealabilă din partea fiscului. În practică, aceste reguli conduc la o creștere semnificativă a impozitelor pentru societățile comerciale, în special pentru clădirile de birouri, spațiile comerciale și facilitățile industriale în zone urbane mari.
Noile reguli de impozitare a autovehiculelor deținate de entități juridice
Începând cu 2026, regimul fiscal pentru autoturismele deținute de societăți a suferit modificări importante, generând o creștere a sarcinii fiscale. Se introduce un nou mod de calcul al impozitului pe mijloacele de transport, în funcție de capacitatea cilindrică, prin multiplicarea fiecărei grupe de 200 cm³ sau fracțiune cu o sumă stabilită legal.
Implementarea se face cu un sistem de schimb de date privind normele de poluare. Autovehiculele sunt evaluate diferit în funcție de norma de poluare (E0–E3, E4, E5, E6), cele mai poluante fiind impozitate mai sever, iar cele cu norme superioare beneficiind de taxe reduse.
O schimbare considerabilă vizează autovehiculele hibride: reducerea impozitului se aplică doar dacă emisiile de CO₂ sunt egale sau inferioare a 50 g/km. În plus, reducerea maximă se limitează la 30%, față de 50% anterior, ceea ce determină majorarea impozitelor pentru majoritatea firmelor cu vehicule hibride. Pentru vehiculele electrice, se instituie o taxă anuală fixă de 40 lei, indiferent de specificații.
Impozitarea terenurilor deținute de companii și proceduri legale pentru contestarea deciziilor fiscale nelegale
Impozitul pe teren pentru firme se calculează anual, în funcție de suprafață, destinație, rangul localității și zona în care se află, valoarea de impozitare fiind stabilită prin hotărâre locală, conform prevederilor Codului fiscal.
În intravilane, impozitul diferă în funcție de rangul zonei și de zona de impozitare, aplicând sume fixe pe hectar, diferențiate pentru terenurile cu construcții sau fără. Pentru terenurile extravilane, calculul se face tot pe baza categoriei de folosință, cu valori ajustate prin coeficienți, fără a ține cont de zonizare urbanistică.
Deoarece determinarea valorii impozabile și a zonelor de impozitare revine autorităților locale sau, în cazul Bucureștiului, Consiliului General, interpretările diferite sau erorile de clasificare pot conduce la obligații fiscale excesive pentru companii.
Exemplu: o societate deține un teren în intravilanul Bucureștiului, Sector 2, zona B, rang I, în evidențele fiscale ca teren cu construcții. Potrivit Hotărârii Consiliului General nr. 514/2025, impozitul pentru zona B este de 13.528 lei pe hectar. Pentru o suprafață de 0,5 hectare, suma inițială este de 6.764 lei. După aplicarea coeficientului de corecție pentru rangul I (5,00), impozitul anual final ajunge la 33.820 lei.
Potrivit legislației fiscale, contribuabilii pot depune contestație în 45 de zile de la comunicare dacă consideră decizia de impunere ca fiind nelegală, motivele fiind prezentate în documente justificative. După epuizarea acestei proceduri, se poate solicita anularea deciziei în instanță, pentru vicii de procedură sau erori în calcul.
De asemenea, se poate cere suspendarea executării silite până la soluționarea judiciară, în termen de maxim 30 de zile, pentru protecție împotriva actelor fiscale nelegale.
Impozitul pe dividende, eliminarea cotei de 3% și reducerea plafonului pentru microîntreprinderi
Din 2026, regimul de impozitare a dividendelor a fost modificat prin majorarea cotei de la 10% la 16%, conform art. 43 alin. (2) din Codul fiscal. Aceasta influențează pozitiv planificarea fiscală a antreprenorilor, deoarece veniturile nete din distribuirea dividendelor devin mai reduse.
Societățile cu strategii financiare bazate pe vechile cote trebuie să-și recalibreze bugetele, având în vedere creșterea sarcinii fiscale și reducerea fondurilor disponibile pentru parteneri.
În același timp, din 2026, s-a eliminat cota de impozit de 3% pentru microîntreprinderi, iar plafonul de venit pentru astfel de firme a fost scăzut de la 250.000 euro la 100.000 euro, conform articolului 47 lit. c). Această schimbare favorizează microîntreprinderile cu venituri sub noul prag, dar depășirea acestuia implică automat plata impozitului pe profit.
Societățile trebuie să analizeze și să adapteze contractele pentru a se conforma noilor obligații legale, menținând echilibrul financiar și evitând riscurile fiscale generate de neînregistrarea la timp a noilor reglementări.
„Noile măsuri fiscale trebuie gestionate cu atenție pentru a preveni dezechilibrele financiare și problemele legale pentru orice tip de companie.”, afirmă Dr. Radu Pavel.
În concluzie, noile taxe și impozite din 2026 schimbă fundamental cadrul fiscal al societăților comerciale din România, influențând impozitarea proprietăților, autovehiculelor, dividendelor și regimul microîntreprinderilor. Adaptarea la aceste modificări necesită o analiză juridică detaliată și o strategie fiscală solidă pentru conformare, evitare a litigiilor și protejarea intereselor economice ale firmelor în noua legislație.
Lasă un răspuns