Moldova, retrogradată în Indexul Democrației 2025 de către The Economist Intelligence Unit

Conform unui raport recent al The Economist Intelligence Unit, Moldova a fost clasată la nivelul „regim hibrid” în Indexul Democrației 2025, retractându-se din categoria „democrație defectuoasă”. Aceasta reprezintă o deviație semnificativă față de poziția anterioară, când era considerată o democrație defectuoasă.

Schimbări de regim și tendințe globale

Clasificarea globală împărțește statele în patru categorii: democrații depline, democrații defectuoase, regimuri hibride și regimuri autoritare. La 2025, din cele 164 de țări evaluate, șapte au înregistrat schimbări de regim, cinci dintre acestea fiind pozitive.

Francea, anterior oscilând între „democrație deplină” și „democrație defectuoasă”, s-a redresat în categoria „democrație deplină”. În același timp, patru foste „regimuri hibride” – România, Malawi, Senegal și Paraguay – au fost recategorisite în „democrație defectuoasă”.

Contextul intern și percepția asupra reformelor în Moldova

Moldova și-a construit un discurs politic axat pe reforme, stat de drept și integrare europeană. Liderii politici, inclusiv Maia Sandu și partidul aflat la guvernare, au afirmat că țara se îndepărtează de influența Rusiei și se apropie de valorile occidentale.

Cu toate acestea, raportul EIU plasează Republica Moldova în categoria „regim hibrid”. Aceasta semnalează existența unor probleme legate de presiuni asupra opoziției, limitarea pluralismului politic, vulnerabilități în organizarea alegerilor și influență politică asupra instituțiilor publice.

Definirea „regimului hibrid” și impactul asupra stabilității

Metodologia internațională definește un „regim hibrid” prin existența unor probleme serioase, precum:

– presiuni asupra opoziției politice;
– restricții ale pluralismului și libertății de exprimare;
– slăbiciuni în procesul electoral;
– influențe externe sau interne asupra instituțiilor democratice.

Nu este vorba despre o dictatură, dar nici despre o democrație funcțională. Astfel, existența acestor vulnerabilități poate afecta procesul democratic și stabilitatea instituțiilor.

Întrebări despre viitor și evoluția democrației în regiune

Evaluarea indică o direcție nesigură pentru Moldova. Rămâne de văzut dacă țara va reuși să depășească statutul de „regim hibrid” și să avanseze spre o democrație mai consolidată.

Pentru România, lucrurile rămân subiectul unui avertisment, dat fiind că în același clasament, țara este inclusă în categoria „regim hibrid” și ar putea reveni la această categorie sau chiar să avanseze în clasament în funcție de evoluția situației politice și instituționale.

Perspectiva viitoare și necesitatea consolidării instituțiilor

Analiza sugerează o realitate: existența unor instituții democratice robuste, structurate și independente este crucială pentru susținerea procesului democratic. Fără acestea, tranziția către un sistem democratic funcțional rămâne fragilă.

Raportul indică o posibilă continuitate a tendinței de regres dacă reformele și consolidarea instituțiilor nu vor fi susținute. Evaluarea vine într-un moment în care se așteaptă publicarea Indexului Democrației al The Economist, urmând să se clarifice dacă România își va menține statutul actual sau va reveni la „democrație defectuoasă”.