Românii care au devenit participanți în sistemul privat de pensii de la început (în 2008-2009) și care vor atinge vârsta pensionării după finalizarea unui ciclu complet, estimat între 2035-2040, au posibilitatea să încaseze un activ ce echivalează cu pensia medie de stat pe o perioadă de cel puțin 3 ani, dacă sistemul va funcționa conform parametrilor din primii 15-17 ani de existență.
Până atunci, conform ultimelor date ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), valoarea activului mediu înregistrat de cei cărora li s-a stabilit deja dreptul la pensie a crescut considerabil în ultimele luni, ajungând să reprezinte echivalentul a peste 12 pensii medii plătite de stat sau aproape 27 de pensii minime lunare.
Concret, în primele nouă luni din 2025, au fost 52.531 de participanți (sau rude, în cazul deceselor) beneficiari. Pentru aceștia, fondurile de pensii au distribuit 1,78 de miliarde de lei, iar valoarea medie a activului a ajuns aproape de 34.000 de lei, comparativ cu 31.000 de lei la mijlocul anului și cu aproximativ 50% mai mult decât activul mediu din conturile celor 8,3 milioane de participanți la sistem. Pensia medie achitată din sistemul public în 2025 a fost de aproximativ 2.800 de lei lunar (circa 33.600 de lei anual), în timp ce beneficiarii pensiei sociale minime primesc o sumă de până la 1.280 de lei lunar.
Față de primele nouă luni ale anului precedent, creșterea este semnificativă, însă trebuie menționat că aceasta se datorează în principal unei schimbări majore în structura plăților, influențată și de performanțele bune ale administratorilor în plasamentele activului participantului. Mai precis, numărul pensiilor de invaliditate a scăzut considerabil, fapt ce a determinat creșterea procentului pensiilor plătite pentru cei care au atins vârsta legală, și implicit, creșterea cuantumului mediu achitat.
AICI, explicațiile ASF privind creșterea semnificativă din 2025 a sumei medii plătite beneficiarilor dreptului de pensie
Conform datelor ASF pentru primele 9 luni din 2025, din volumul total al plăților efectuate, 79,8% reprezintă plățile pentru deschiderea dreptului la pensie, 7,8% sunt datorate decesului participantului și 12,5% ca urmare a invalidității.
În acea perioadă, ca și modalitate preferată de plata a activului personal net, 73% dintre participanți și beneficiari au optat pentru plăți unice, în detrimentul celor eșalonate. Ca urmare a deschiderii dreptului la pensie, s-au realizat plăți unice în valoare de 1 miliard de lei și plăți eșalonate în cuantum de aproximativ 419 milioane de lei. Au fost înregistrate plăți unice în valoare de 117 milioane de lei și plăți eșalonate de 21 de milioane de lei pentru beneficiarii activului în urma decesului participantului. Pentru invaliditate, cuantumul plăților a fost de aproximativ 181 de milioane de lei pentru plățile unice și 42 de milioane de lei pentru plăți eșalonate.
Cele mai mari ponderi în totalul plăților activului personal net în primul semestru din 2025 au fost înregistrate de fondurile FPAP NN (33%), FPAP AZT Viitorul Tău (24%) și FPAP Metropolitan Life (13%), acestea fiind și fondurile cu cel mai mare număr de participanți. Plățile pentru deschiderea dreptului la pensie reprezintă cea mai mare proporție din totalul plăților fondurilor de pensii private (60%).
Modalitatea de plată a pensiei private. O nouă lege aduce schimbări semnificative
Până în prezent, în cei 17 ani de funcționare, sistemul privat de pensii a operat fără o legislație specifică pentru plata pensiei. În loc, a fost urmată o normă ASF, în baza căreia participantul la pensionare sau rudele sale pot opta pentru plata integrală a activului sau pentru plăți eșalonate pe o perioadă de până la cinci ani, situație ce duce la reduceri ale sumelor și impozitelor datorate. Recent, însă, odată cu promulgarea noii legi de către președintele țării, această situație s-a modificat.
Pe scurt, se permite retragerea inițial a maximum 30% din activ, restul de 70% fiind plătit pe o perioadă de maximum șapte ani. Suma lunară va fi egală cu valoarea pensiei sociale minime, în prezent de 1.280 de lei. Dacă după șapte ani suma rămasă nu este integral plătită, ultima tranșă va acoperi întreaga diferență rămasă în contul beneficiarului.
Detaliile despre noua legislație și opinia lui Daniel Armeanu, vicepreședinte ASF, pot fi consultate AICI
Lasă un răspuns