Acțiunea a fost coordonată de Parchetul Antimafia din Catania. Operațiunea a fost executată de Unitatea pentru Protecția Patrimoniului Cultural a forțelor de ordine din Palermo. De asemenea, doi polițiști au fost arestați.
Conform procurorului districtual Francesco Curcio, ancheta a fost demarată în anul 2021. Examinarea a vizat 79 de suspecți, dintre care 45 au fost puși sub măsuri preventive. În timpul investigației, au fost confiscate aproximativ 10.000 de artefacte arheologice.
Artefacte cu semnificație istorică și culturală
Anchetatorii au descoperit un laborator clandestin, denumit de autorități „monedărie secretă”. Acesta era utilizat pentru falsificarea obiectelor arheologice și a monedelor contrafăcute, conform TP24.
La fața locului au fost produse documente false și înscrisuri private. Scopul era introducerea ilegala a bunurilor falsificate pe piața licitată. Unele obiecte au fost găsite într-un garaj din Paternò, ceea ce a dus la avansarea anchetei.
În urma perchezițiilor, au fost confiscate circa 60 de detectoare de metale avansate tehnologic. Aceste dispozitive erau utilizate pentru identificarea și jefuirea siturilor arheologice.
„O adevărată flotă de instrumente pentru identificarea științifică a locurilor cu potențialul de a conține monede valoroase”, a declarat Curcio. Conform unui expert numit de instanță, valoarea totală a bunurilor confiscate se estimează la aproximativ 17 milioane de euro.
Investigația confirmă existența unei rețele criminale bine organizate și extrem de profitabile. Procurorul din Catania a menționat că această sumă reprezintă doar o parte din cifrele de afaceri: „Am interceptat doar o fracțiune din totalul veniturilor. În mod general, cifra de afaceri depășește bugetul oricărui muzeu arheologic”.
Numărul de arestări realizate
Pe durata anchetei, au fost efectuate șase arestări în flagrant. Într-un caz, un bărbat a fost oprit pe aeroport în încercarea de a se îmbarca într-un avion cu 15 monede antice. Monedele erau ascunse într-un portmoneu folosit zilnic pentru micul trafic.
În alte situații, Carabinierii au prins infractori în timp ce realizau săpături ilegale în situri arheologice. Ancheta a reconstruit întregul lanț infracțional, de la operatori din Sicilia, în special din zonele Catania și Siracuza, și până la intermediari. Acest lanț se conecta la canale internaționale de vânzare, iar monedele și artefactele fraudate erau achiziționate de comercianți internaționali pentru ulterior vânzare la licitații din străinătate, precum Londra și München.
Procedeele de „spălare” a artefactelor
Un element esențial al rețelei era „spălarea” artefactelor, realizată prin generarea de certificate și documentații false. „Deși cumpărătorii la licitație par să acționeze cu bună-credință, problema este modul în care piesele furate ajung în case de licitație sau în magazine de antichități”, a explicat procurorul.
Lasă un răspuns