Noua descoperire reprezintă singura construcție documentată proiectată chiar de Vitruvius – arhitect, inginer militar și teoretician roman din secolul I î.Hr. Anterior, existența acesteia era cunoscută doar din descrierea din lucrarea sa „De Architectura” („Cele zece cărți despre arhitectură”).
De-a lungul timpului, cercetători și arheologi au încercat fără succes să localizeze precis baza fanumului Fortunae, denumirea antică a orașului Fano. Identificarea a fost posibilă după descoperirea unor elemente arhitecturale – coloane și proporții – care corespund cu exactitate detaliilor tehnice menționate de Vitruvius.
Structură dispărută de peste 2.000 de ani și semnificația lui Vitruvius
Marcus Vitruvius Pollio este considerat fondatorul teoriei arhitecturii occidentale. Tratatul „De Architectura” reprezintă unica lucrare extinsă de arhitectură din Antichitate păstrată până în prezent și a avut un impact profund asupra gândirii arhitecturale în Renaștere și epoca modernă.
Cele trei principii fundamentale formulate de acestia – firmitas (durabilitate), utilitas (funcționalitate) și venustas (estetică) – rămân relevante în educația arhitecturală. Printre cei influențați de Vitruvius se numără Leonardo da Vinci, creatorul celebrului desen „Omul Vitruvian”, ilustrând proporțiile umane descrise în tratat. Descoperirea bazilicii oferă pentru prima oară ocazia de a compara teoria sa cu o construcție concretă.
Ministrul italian al Culturii, Alessandro Giuli, a afirmat că această descoperire „marchează o etapă importantă în cercetarea arheologică”, evidențiind valoarea sa excepțională. Primarul din Fano, Luca Serfilippi, a menționat că „orașul a așteptat acest moment timp de peste două milenii”.
Autoritățile consideră că acest sit are nu doar valoare istorică, ci și potențial de a impulsiona turismul și dezvoltarea culturală într-o zonă mai puțin cunoscută din Italia.
Inițiative viitoare
Excavațiile vor continua pentru a determina dimensiunile complete ale bazilicii și starea de conservare a construcției. Existența unor planuri pentru transformarea locului într-un parc arheologic deschis publicului, ceea ce ar putea plasa Fano pe harta patrimoniului mondial.
Descoperirea subliniază, de asemenea, necesitatea investițiilor în protejarea patrimoniului și în cercetarea arheologică urbană, inclusiv în zone în curs de modernizare.
Lasă un răspuns