Pe 6 decembrie, românii îl omagiază pe Sfântul Nicolae, unul dintre cele mai respectate sfinți ai creștinismului, cunoscut pentru bunătate, milostenie și credința sa solidă.
Figura episcopului din Mira a devenit un simbol al protecției și generozității, motiv pentru care această zi este asociată cu daruri, speranță și act de caritate.
Pentru cei mici, sărbătoarea semnifică emoția ghetuțelor pregătite în Ajun, în anticiparea cadourilor lăsate de Moș Nicolae, tradiție inspirată din faptele de bunătate ale sfântului.
Cine a fost Sfântul Nicolae
Arhiepiscopul din Mira, venerat în întreaga creștinătate, Sfântul Nicolae este o personalitate remarcabilă, recunoscut ca protector al marinarilor, pescarilor, farmacistilor, parfumierilor, dogarilor, copiilor, fetelor în vârstă de căsătorie, elevilor, avocaților și celor nedreptățiți.
El îi apără și pe comercianții maritimi, motiv pentru care chipul său este reprezentat, de exemplu, pe stema Camerei de Comerț din Bari, Italia.
Sfântul Nicolae s-a născut la sfârșitul secolului al III-lea, în Patara (Licia), într-o familie înstărită.
A primit o educație selectivă, iar credința profundă i-a ghidat viața spre cea monahală, devenind preot într-o mănăstire din Patara, unde unchiul său era episcop.
Conform tradiției, Sfântul Nicolae a salvat Mira de foamete intervenind brusc pentru ajutorul localnicilor: i s-a arătat în vis unui negustor italian și l-a rugat să-și direcționeze corabia cu grâne spre oraș, asigurându-l că nu va avea pierderi. Negustorul a urmat sfaturile, iar încărcătura a rămas întreagă, orașul fiind salvat de la înfometare.
A fost numit episcop al Mirei și s-a remarcat prin cultură teologică, modestie și dărnicie față de cei aflați în suferință.
Numerose tradiții și scrieri menționează minuni ale sale: a stabilizat furtuni, a vindecat bolnavi, a eliberat oameni de nedreptăți și a salvat marinari din pericole.
Cea mai cunoscută fapta a fost ajutorul dat unui tată sărac, căruia i-a oferit în secret pungi cu galbeni pentru a preveni pierderea celor trei fiice ale sale.
Moștele sale sunt păstrate la Basilica din Bari, unde se susține că izvorăște un lichid incolor considerat un remediu divin, numit „Mana” sau „Santa Mana”.
Potrivit tradiției, episcopul acelei eparhii amestecă acest lichid cu apă, îl binecuvântează și îl împărțește credincioșilor.
De asemenea, o parte din moaștele Sfântului Nicolae se află în București, la Biserica Sfântul Gheorghe Nou, situată la kilometrul zero.
Tradiții și obiceiuri de Moș Nicolae
În noaptea de 5 spre 6 decembrie, copiii și adulții își așază ghetuțele lustruite la ușă, sperând ca Moșul să le aducă daruri.
În trecut, copiii din mănăstiri agățau șosete cu scrisori pentru Sfântul Nicolae, în care își exprimau cumințenia.
La sate, 6 decembrie simbolizează începutul iernii, iar zăpada din această zi este atribuită Moșului, care își șterge barba lungă și albă.
În vestul țării, Sfântul Nicolae inaugurează sezonul festiv: fetele pregătesc plăcinte încă din seara precedentă, iar la ora 21:00, tinerii sosesc și începe petrecerea.
Cei neascultători pot primi o nuielușă, reprezentând o mustrare blândă.
Tot în această seară, cerurile se deschid pentru un moment, iar unii cred că pot zări sfântul în dreapta Domnului.
În anumite regiuni, se pun crenguțe de măr în apă, iar dacă înfloresc până la Anul Nou, aduc semn de iertare și prosperitate.
Onomastica de Sfântul Nicolae
Sfântul Nicolae rămâne unul dintre cele mai populare și răspândite nume.
Numele derivă din termenii grecești „nike” – victorie, și „laos” – popor, indicând un om dintr-un popor victorios.
Numeroase biserici îl poartă și îl cinstesc, venerat atât în tradiția ortodoxă, cât și în cea catolică.
Peste 800.000 de români sărbătoresc ziua onomastică, purtând forme și variații ale numelui Nicolae sau Nicoleta.
Lasă un răspuns