Unirea Republicii Moldova cu România rămâne o aspirație populară în creștere, dar fără majoritate clară în ambele țări. Potrivit unor sondaje recente, sprijinul pentru această opțiune a crescut semnificativ în ultimii ani, însă nu echoce majoritatea necesară pentru demararea unui proces politic formal.
Aspirație simbolică și situație politică
Ideea unirii Moldova-România este susținută mai mult la București decât la Chișinău. În prezent, proiectul nu se află pe agenda politică imediată a Republicii Moldova, fiind mai degrabă o poziție simbolică. În prezent, populația moldoveană exprimă un sprijin variabil, cu sondaje ce indică în jur de 42% favorabili și 48% împotrivă, conform ultimelor cercetări.
Impactul potențial asupra României
În cazul unei uniri, România ar adăuga pe hartă între trei și patru județe, crescând teritorial cu peste 270.000 km pătrați, adică dublu față de Grecia. Demografic, România ar trece de 23 de milioane de locuitori, consolidându-și poziția ca a zecea cea mai populată țară din Europa și a șasea din Uniunea Europeană. Situația ar aduce și o creștere a suprafeței arabile, fiind a doua după Ucraina, Franța, Germania și Polonia.
Costuri și provocări
Unirea ar necesita investiții în infrastructură și domeniul social, având în vedere nivelul scăzut de dezvoltare economică al Republicii Moldova. În prezent, Moldova este printre cele mai sărace state din Europa, ceea ce face ca procesul de integrare să includă costuri semnificative.
Motivații și argumente ale moldovenilor
Cetățenii Republicii Moldova ar susține unirea pentru motive precum salarii și pensii mai mari, acces mai facil la locuri de muncă și libertate de circulație. În plus, mulți menționează factorul identitar, afirmând că nu văd diferențe etnice între români și moldoveni, considerându-se același popor.
Rezultate ale sondajelor privind sprijinul pentru unire
Conform sondajului iData realizat pe 10 martie 2026, 42,3% dintre moldoveni ar vota pentru unirea cu România, în creștere cu aproape 10% față de septembrie 2025, când sprijinul era de 32,4%. În același timp, 47,7% sunt împotrivă, iar 10% nu și-au exprimat o opinie clară.
Sondajul a examinat și reacția față de declarația președintei Maia Sandu, care a spus într-un interviu că ar vota pentru unire dacă ar fi organizat un referendum. În rândul respondenților, 43,5% spun că nu susțin deloc această declarație, iar 8,9% afirmă că mai degrabă nu o susțin. În contrast, 23,7% consideră că o susțin pe deplin, iar 15,6% partial.
Perspectiva populației din diaspora și preferința pentru un referendum
Un alt sondaj, realizat de Ates Research pe 25 martie 2026, indică faptul că 55-58% dintre moldovenii din diaspora ar vota pentru unire în cazul unui referendum. În această categorie, circa 61% ar vota DA, comparativ cu 44% din populația rezidentă în Moldova.
Unui referendum dacă s-ar organiza acum, 44% din moldovenii din țară ar vota pentru unire, în timp ce 39,2% s-ar opune. Pentru moldovenii din diaspora, procentul „Da” crește la 60,8%.
Percepția asupra avantajelor și dezavantajelor
Dintre cei chestionați în Republica Moldova, 37% consideră că unirea ar avea mai multe beneficii, în timp ce 33% cred că ar avea mai multe dezavantaje. În diaspora, aceste cifre sunt diferite, 52,1% considerând că avantajele predomină.
Prin beneficiile menționate, respondenta au listat salarii și pensii mai mari, libertate de circulație și dezvoltare economică. În același timp, cei mai frecvenți dezavantaje citați sunt pierderea suveranității, conflictele interetnice și ruperea legăturilor economice cu Rusia și Comunitatea Statelor Independente.
Perioada estimată pentru realizarea unificării
Majoritatea celor care cred în această posibilitate, atât în Moldova, cât și în diaspora, consideră că unirea s-ar putea realiza în următorii 2-4 ani. În același timp, un procent semnificativ de respondenți are identitate națională română, aproximativ 15% în Moldova, dar și o dublare a procentului de vorbitori de limba română în diaspora.
În sondaje, 44,2% din moldoveni au menționat limba română, comparativ cu 40% care au spus limba moldovenească. În diaspora, procentul celor care vorbesc limba română atinge 72%.
Unirea Moldovei cu România continuă să fie un subiect de interes public, susținut mai ales de cei cu identitate națională românească și de diaspora, însă fără o majoritate clară în populație pentru inițierea unui proces politic formal.
Lasă un răspuns