România va participa la prima reuniune a Consiliului Păcii de la Washington, pe 19 februarie, în calitate de observator, decizie anunțată de președintele Nicușor Dan după o analiză amănunțită. Reuniunea are ca scop sprijinirea eforturilor internaționale de pace și reconstrucție în Fâșia Gaza, în concordanță cu rezoluția ONU din noiembrie și implicarea umanitară în zonă.
Decizia României și poziția publică
Nicușor Dan a afirmat că țara nu va participa ca actor principal, ci ca observator, indicând o politică externă de ezitare și pasivitate. El a subliniat cu această ocazie tendința de a evita poziții ferme, de a asista și de a încerca să împace toate taberele, fără a conduce inițiative importante în domeniul internațional.
Reacția publică a fost semnalată prin intermediul unui comunicat din care reiese că România a optat pentru acest rol de observator, fiind văzută ca o țară ce își limitează participarea activă în geopolitică.
Critici și argumente la nivel oficial
Silviu Predoiu, fost șef al SIE, a criticat decizia României, afirmând că vom merge la Washington „fără viziune, fără greutate, fără curajul de a spune clar ce vrea”. În opinia sa, România se află într-un mecanism de ezitare strategică, fiind percepută ca un participant pasiv, în loc de unul activ și relevant în cadrul forumurilor internaționale.
Predoiu a analizat și implicațiile statutului de membru al Consiliului Păcii, precizând că în Carta oficială sunt menționate doar două categorii de membri: cei pe două sau trei ani și cei permanenți, cu contribuții financiare de peste un miliard de dolari. Astfel, a ridicat întrebarea dacă România va semna o anexă pentru statutul de observator sau dacă va semna documentul inițial fără a avea această calitate explicită.
Reacția fostului premier Adrian Năstase
Adrian Năstase a completat și a criticat poziția României, afirmând că statutul de observator reflectă lipsa de relevanță în politica externă. El a comentat că această atitudine de pasivitate face ca România să fie tratată ca un spectator în propriile sale interese și în procesul decizional internațional.
Năstase a mai subliniat că politica externă trebuie să fie orientată către relevanță și inițiativă, nu către pasivitate, și a sugerat că participarea ca observator nu va aduce beneficii directe țării.
Contextul eforturilor internaționale de pace
Consiliul Păcii are ca obiectiv sprijinirea eforturilor internaționale pentru menținerea păcii și stabilitatea în zone conflictuale, precum Gaza. România a decis să sprijine aceste inițiative, dar fără a se implica direct, conform deciziei de a participa ca observator.
Reuniunea menționată are loc într-un context în care diverși lideri mondiali și reprezentanți ai comunității internaționale se adună pentru a analiza și coordona inițiativele de pace, în timp ce România și-a păstrat o poziție restrictivă în această privință.
Rezultatul deciziei despre statutul de participare și implicare ulterioară va fi clarificat prin eventuale acte oficiale sau anexă la Carta Consiliului pentru pace.
Lasă un răspuns