Conform unui comunicat remis AGERPRES, IMM România solicită, printre altele, abrogarea Oficiului Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) și reorganizarea Ministerului Culturii prin preluarea integrală a atribuțiilor și responsabilităților acestui organism.
De asemenea, reprezentanții organizației cer desemnarea rapidă a unei unități unify de colectare pentru toate domeniile creative și categoriile de drepturi de autor, conform Directivei 2014/26/UE, pentru simplificarea și optimizarea sistemului de încasare a remunerărilor.
Organizația patronală solicită reducerea perioadei de funcționare a noului organism de colectare de la maximum trei ani, conform proiectului, la cel mult trei luni de la intrarea în vigoare a legii revizuite, precum și eliminarea celor doi colectori comuni prevăzuți să opereze în termen de 60 de zile de la promulgare, care urmează să administreze remunerațiile până la punerea în funcțiune a organismului colectiv.
‘Directiva europeană urmărește reducerea costurilor administrative. Existența a două structuri administrative separate pentru aceeași activitate de colectare duce la creșterea cheltuielilor de funcționare ale Organismelor de Gestiune Colectivă (OGC), diminuând fondurile destinate artiștilor. Implementarea unui colector unic reprezintă cea mai eficientă soluție pentru simplificarea procedurilor administrative și pentru maximizarea veniturilor deținătorilor de drepturi’, se menționează în document.
De asemenea, IMM România solicită obținerea unei singure licențe de la un singur organism colectiv de drepturi pentru toate domeniile creative și toate categoriile de drepturi de autor, pentru simplificarea procesului de licențiere și eficientizarea colectării, precum și implementarea unei proceduri standard pentru emiterea licențelor neexclusiviste.
Totodată, organizația cere stabilirea unei singure remunerații pentru utilizatori, administrată de către un singur organism colectiv de drepturi, pentru toate domeniile de creație și categorii de drepturi de autor.
‘Remunerațiile trebuie să fie rezonabile în raport cu valoarea economică a utilizării drepturilor respective, având în vedere caracteristicile și amploarea utilizării operelor protejate. Pentru majoritatea membrilor noștri, muzica reprezintă un element auxiliar decorativ, nu principalul generator de venituri. Valoarea economică a muzicii într-un magazin, mijloc de transport sau spațiu de cazare este marginală în comparație cu cea dintr-un club’, se precizează în document.
Așadar, tarifele pentru anumite categorii de activități economice ar trebui să fie semnificativ mai mici decât cele aplicate cluburilor, în caz contrar, mulți antreprenori vor renunța la difuzarea muzicii ambientale în locații comerciale, avertizează sursa.
Potrivit Legii dialogului social 367/2022, confederațiile patronale reprezentative la nivel național sunt parteneri de dialog social și au ca obiectiv apărarea intereselor companiilor membre, acestea reprezentând peste 80-90% dintre utilizatorii plătitori. Astfel, implicarea organizațiilor patronale în negocierea metodologiilor va asigura menținerea unui echilibru între plătitori și beneficiarii remunerațiilor, susțin reprezentanții organizației.
IMM România solicită, de asemenea, introducerea în proiectul legislativ a unei prevederi pentru limitarea penalităților excesive aplicate pentru muzica ambientală.
‘În prezent, metodologiile aprobate includ clauze penale ce impun plata tripla a remunerației în cazul lipsei autorizației, o practică punitivă care depășește cadrul reparator al dreptului civil și prevederile Directivei 2004/48/CE privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală’, se menționează în comunicat.
Lasă un răspuns