aventurile-lui-nicusor-dan-in-franta,-in-perioada-studentiei:-nu-am-fost-un-inadaptat-plangacios,-ci-mai-degraba-unul-arogant

Nicușor Dan, Franța, studenție: Arroganță, nu inadaptare

Noul președinte al României, Nicușor Dan, și-a petrecut o perioadă semnificativă a tinereții studiind matematica la Paris. Experiența sa ca student român în străinătate, relatată într-un articol din iulie 2002, în cotidianul Dilema, oferă detalii inedite publicului.

Nicușor Dan, studii în Franța (1992-1998)

Înainte de a se muta în Franța, Dan era un student neconvențional la București. El își amintește: „Nu frecventam regulat cursurile. Reușeam să urmez materia cu consecvență doar în perioadele de sesiune. Restul timpului, studiam matematică zece ore pe zi, absorbind tratate voluminoase.”

În acea perioadă, viitorul președinte locuia într-un cămin și conducea o veche Dacie 1100, cu funcționare precară. Autoturismul era cunoscut pentru că „pornea doar împinsă”.

Inițial, Dan ezita să accepte bursa de studii în Franța. Un motiv determinant a fost o datorie față de cămin. Planul său inițial era o ședere de un an, urmată de revenirea în România.

Articolul lui Nicușor Dan despre experiența sa academică în Franța

Șocul sistemului academic francez

Contactul cu sistemul academic francez a fost o experiență revelatoare pentru Nicușor Dan. El a constatat că programele de masterat erau mult mai intense și solicitante din punct de vedere al dedicării.

„În anul de masterat, am învățat de două ori mai multe decât în cei trei ani petrecuți la București”, a menționat Nicușor Dan în articolul publicat în Dilema.

Această constatare i-a dezvăluit faptul că își pierduse timpul cu aspecte minore și concursuri inutile din perioada liceului. Comparativ cu colegii săi francezi, se simțea epuizat.

Viața socială în mediul academic francez

Chiar dacă a excelat în plan academic, Dan a întâmpinat dificultăți în integrarea socială în cadrul mediului francez. El descrie petrecerile ca fiind „previzibile și bine structurate”, în contrast puternic cu spontaneitatea reuniunilor din căminele românești.

Și relațiile amoroase cu francezele au fost o sursă de frustrări pentru Dan. Le considera „previzibile de la început până la sfârșit”, simțind o lipsă de originalitate și spontaneitate.

Returul în țară

După șase ani petrecuți în Franța, Dan s-a întors în România în 1998. El explică: „M-am întors în 1998, convins că pot realiza aceeași performanță academică în România ca și în Franța.”

Experiența franceză l-a marcat în două direcții esențiale: a devenit punctual și implicat civic. Cu toate acestea, Dan nu a regretat niciodată decizia de a se întoarce în România.

Reflecții asupra experienței

„Nu știu cât din refuzul meu de a mă integra s-a datorat încăpățânării și cât din incompatibilitate reală. Poate chiar am pierdut prin acest refuz.”, a scris Nicușor Dan în articolul său.

Cu toate acestea, el a apreciat libertatea de a greși pe care o oferă contextul românesc, în contrast cu sistemul occidental, care, în opinia sa, „îți ia libertatea de a greși”.

Impactul asupra carierei

Experiența din Franța a avut un impact semnificativ asupra carierei ulterioare a lui Dan. După întoarcerea în România, a fost implicat în proiecte educaționale, printre care înființarea Școlii Normale Superioare din București.

Apoi, a activat la nivel local, apoi național, ajungând primar general al Bucureștiului și, în prezent, primul președinte independent al României.

„Învățământul superior românesc are două probleme majore și interconectate: atragerea performanței studenților spre cercetare și prevenirea pierderii talentelor studențești.”, a menționat noul șef de stat, în articolul din 2002.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *