noul-sef-al-aep-si-a-propus-sa-scoata-mortii-de-pe-listele-electorale.-a-gasit-persoane-de-peste-100-de-ani-care-figurau-in-viata-si-apte-de-vot

Noul șef AEP intenționează să excludă persoanele decedate de pe listele electorale și a identificat persoane de peste 100 de ani înscrise ca fiind în viață și apt de vot

Până în prezent, 14.410 de persoane cu vârsta de peste 100 de ani, decedate, au fost înregistrate ca alegători în Registrul Electoral. Noua conducere a Autorității Electorale, Adrian Țuțuianu, afirmă că aceste aspecte vor fi corectate începând cu anul 2026, în ceea ce privește actualizarea bazei de date a persoanelor cu drept de vot în România.

Pe lângă aceste cazuri, există aproximativ 133.995 de persoane în grupa de vârstă 90-99 de ani, majoritatea fiind decedate. Singurul pas necesar este identificarea documentelor care atestă ștergerea acestor persoane din registru, a explicat Ţuţuianu într-o conferinţă de presă organizată la sediul instituţiei.

Şeful AEP a menţionat că una dintre propunerile în curs de analiză este ca documentul principal al evidenţei electorale să fie Registrul Electoral.

”Considerăm că există un număr excesiv de categorii de evidenţe electorale permanente, extrase sau copii ale acestora, gestionate de instituţii publice şi utilizate în secţiile de votare. Vom propune ca în viitor, elementul de bază al evidenţei electorale să fie actualul Registru Electoral”.

Conform afirmaţiilor lui Ţuţuianu, 734.195 de cetăţeni români înscrişi în Registru Electoral, în realitate, sunt decedaţi sau au interdicţii de vot sau de a candida. Aceeaşi situaţie o au şi cei peste 14.000 de români cu vârste peste 100 de ani.

„Peste 100 de ani în acest registru sunt 14.410 persoane, iar majoritatea sunt decedate, urmând să fie identificate documentele care confirmă radierea lor din Registrul Electoral. Aceasta implică colaborarea cu primăriile şi cu structurile specializate din Ministerul de Interne. Din experienţa administraţiei locale, acestea sunt cauzate, în special, de neactualizarea actelor de stare civilă, în special cele care consemnează decesul la locul de naştere al persoanei respective, aspect ce depinde în mare măsură de administraţia publică locală”, a explicat Adrian Ţuţuianu.

Este important să se ţină cont de faptul că unii cetăţeni români au decedat în străinătate, însă documentele de stare civilă nu au fost comunicate autorităţilor, menţinându-se în Registrul Electoral. Această problemă trebuie soluţionată de către administraţiile locale, care trebuie să caute actele prin Serviciul de Stare Civilă şi să le transmită Secretarului Primăriei pentru eliminarea acestor persoane din registru.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *