Economia României și a Uniunii Europene se află într-un moment de schimbare structurală, în contextul agravării riscurilor geopolitice, al creșterii costurilor pentru apărare și energi, precum și al progresului tehnologic în domeniul inteligenței artificiale. Leonardo Badea a subliniat că aceste evoluții impun adaptări majore pentru menținerea stabilității și dezvoltării pe termen lung.
Schimbări în paradigma securității și cheltuielilor militare
După războiul din Ucraina, securitatea națională nu mai poate fi gestionată ca în trecut. Bugetul pentru apărare trebuie să fie de cel puțin 2,5% din PIB, conform noii contexte geopolitice, față de sub 2% până în 2022. Badea a menționat că Polonia alocă peste 4% din PIB pentru apărare, iar țările baltice și scandinave peste 3%, în cazul unor situații similare.
Creșterea acestor alocări devine o realitate inevitabilă, ceea ce impune o gestionare prudentă a resurselor publice. Eficiența cheltuielilor devine crucială, iar finanțarea infrastructurii militare trebuie să fie balansată cu investițiile în alte domenii productive. Pierderea de resurse pentru investiții civili ar putea afecta potențialul de creștere economică pe termen lung.
Impactul politicii energetice asupra economiei
Prețul energiei la nivel global este influențat de cerere și ofertă, structura pieței, deciziile OPEC, geopolítica și costul carbonului. În Europa, prețul energiei se determină în funcție de costul ultimei unități necesare pentru a satisface cererea, într-un sistem de tip merit order în care cele mai ieftine surse, precum hidro, eolian, solar și nuclear, se utilizează prioritar. În situațiile de dezechilibru, se activează centralele pe cărbune și gaze, iar prețurile devin dependente de aceste combustibili.
Pentru România, dezvoltarea capacităților energetice reprezintă o prioritate. Investițiile în stocare și flexibilizarea cererii sunt esențiale pentru a reduce dependența de combustibili fosili și pentru a limita creșterea prețurilor, mai ales în perioade de dezechilibru.
Perspectiva asupra geopoliticii și a pieței petrolului
Situația din Orientul Mijlociu, în special în strâmtoarea Ormuz, rămâne una de risc ridicat pentru stabilitatea furnizării de petrol și gaze naturale. Incertitudinea este alimentată de posibilitatea reluării unor politici de cartel în regiune, similare celor din anii ’70, menite să mențină prețurile la niveluri ridicate sau să le crească în mod susținut.
Această dinamică afectează direct și prețurile energiei, amplificând presiunile asupra bugetului și economiei naționale.
Adoptarea tehnologiei și digitalizarea
România are un avans redus în utilizarea tehnologiilor de inteligență artificială, reprezentând doar 5,2% din întreprinderi în 2025, față de media europeană. În 2024, ponderea companiilor care folosesc AI a crescut de la 3,1%, dar ritmul rămâne semnificativ sub cel european.
Badea a evidențiat că întârzierea în adoptarea AI creează vulnerabilități majore în energie, economie și securitate. Lipsa algoritmilor „smart grid” menține dependența de unitățile de producție scumpe și face sistemul energetic mai expus fluctuațiilor de preț. În economie, productivitatea scăzută a muncii limitează resursele fiscale necesare pentru apărare.
Provocările fiscale și nivelul datoriei publice
România va fi primul stat din UE cu o datorie publică de peste 60% din PIB, cu un calificativ BBB- de la Fitch. Nivelul datoriei și al deficitului bugetar, precum și costul serviciului datoriei, ating valori apropiate de limitele Tratatului de la Maastricht, de circa 3% din PIB pentru dobânzi.
Tensiunile din Orientul Mijlociu amplifică pesimismul macroeconomic, având un impact negativ asupra perspectivelor fiscale ale țării.
Politici macroeconomice în noile condiții
Badea recomandă pentru perioada imediată o politică de flexibilizare a spațiului de manevră fiscală. În contextul dinamicii actuale, energia devine canalul principal de transmitere al tensiunilor geopolitice în economie, influențând inflația și creșterea.
Pentru a răspunde acestor provocări, se impune implementarea unei politici de apărare robuste, o strategie energetică inteligentă bazată pe AI și o fiscalitate responsabilă. Aceasta din urmă trebuie să permită susținerea investițiilor critice și gestionarea riscurilor sistemice.
Lasă un răspuns