„Nu există alternativă la disciplina fiscală. Sprijinul financiar din fonduri europene poate stimula investițiile și poate atenua efectele contracționiste generate de politicile fiscale. De asemenea, nu există alternative la o doză de austeritate obligatorie. Deficitul nu mai poate crește, iar sectorul privat deja plătește taxe mai mari. Fără o rigurozitate bugetară, România s-ar putea confrunta rapid cu probleme financiare. În prezent, însă, depindem de capacitatea administrativă a aparatului public. MIPE, Ministerul Finanțelor, Guvernul și autoritățile locale trebuie să colaboreze pentru atingerea unui obiectiv comun: atragerea fondurilor europene, care au efecte positive asupra economiei. Poate prioritatea principală a actualei coaliții trebuie să fie recuperarea în țară a fondurilor provenite din Uniunea Europeană. Creșterea economică a anului viitor depinde în mare măsură de această strategie. Cheia succesului stă, în mod inevitabil, la MIPE, însă deschiderea se va realiza doar cu sprijinul larg al celorlalte ministere și autorități, care trebuie să depună eforturi susținute pentru implementarea de proiecte eficiente”, a evidențiat Cristian Popa, conform Agerpres.
Conform opiniei sale, consolidarea fiscală și-a câștigat credibilitatea în ochii investitorilor, iar reacția lor favorabilă se reflectă în costurile de finanțare ale României, precum dobânzile la care țara se împrumută.
„Însă această încredere poate fi foarte rapid pierdută. Orice deviere de la traiectoria financiară actuală, cum ar fi creșterea cheltuielilor discreționare sau o criză politică, poate determina revenirea scenariului riscant: pierderea ratingului de investiții, restricționarea accesului pe piețele financiare, dificultăți în obținerea fondurilor și deprecierea monedei naționale. Aceasta nu înseamnă că măsurile de reducere a cheltuielilor nu sunt necesare și eficiente; din contră, sunt esențiale. Premierul a semnalat existenta risipei în administrație, ceea ce susține și economistii de dreapta, fiind nevoie de o eficientizare a cheltuielilor publice și de o taxare mai eficientă. Nu poți avea taxe comparabile cu cele din Vest și servicii publice la fel ca în Est”, afirmă Cristian Popa.
El precizează că promovarea activităților economice prin fonduri europene reprezintă o soluție pe termen scurt, însă „nu avem o alternativă mai bună”.
„În loc să discutăm incessant despre o posibilă criză a economiei românești (în condițiile în care această criză nu mai intervine), ar fi mai benefic să ne concentrăm pe acțiuni concrete pentru stimularea creșterii. În programul de investiții, fondurile europene cu efect multiplicator sunt instrumentul deja disponibil. Indiferent de orientarea politică, nu ar trebui să opunem proiecte precum autostrăzi, trenuri moderne, ustensile de intervenție în situații de urgență, finanțate din fonduri europene. Pachetul fiscal segmentat pe consum își arată deja efectele în scăderea din dinamică a economiei pentru 2025 și 2026. În schimb, investițiile rămân relativ stabile și impactează pozitiv economia locală. Dacă România va reuși să atragă fondurile din PNRR și alte surse, investițiile pot revitaliza motorul economiei și pot genera o creștere sustenabilă, beneficiind de un impuls european. În plus, deficitul comercial extern pare să continue să scadă, datorită creșterii exporturilor în 2025 și reducerii importurilor în 2026”, menționează Cristian Popa.
Potrivit analizei, consumul nu mai alimentează creșterea economică, iar investițiile încep să devină principalul vector al unei creșteri sănătoase.
„Chiar dacă în ultimul trimestru economia nu va mai înregistra creșteri semnificative, anul va fi încheiat cu un PIB cu aproximativ 1,3% mai mare față de anul anterior. Pentru ca media anuală să rămână la 0,8% (creșterea cumulată din primele trei trimestre), ar fi necesară o scădere abruptă de aproape 2% în ultimul trimestru, scenariu improbabil. Aceste tendințe sunt influențate mai mult de efecte statistice decât de evoluții economice fundamentale. Esențial este să nu ne aflăm într-un scenariu de „corecție dureroasă”, ci într-un „echilibru controlat”, o etapă necesară după ani de creșteri nesustenabile ale consumului. Aceasta implică, inevitabil, cativa ani de creștere economică redusă, dar durabilă, cu deficite mai mici și un echilibru macroeconomic îmbunătățit. Nu sunt ani pierduți: în economie, precum la un elastic întins prea tare, corecțiile bruste pot fi mai dure. Este preferabil un proces de ajustare lent, dar sigur, decât o prăbușire bruscă. O creștere sustenabilă, construită în mod sănătos, reprezintă cel mai bun scenariu”, a conchis Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR.
Lasă un răspuns